Luni, 3 ianuarie 2022, se împlinesc 118 ani de la nașterea unui ilustru câmpinean, astăzi foarte puțin cunoscut - scriitorul Constantin Stelian

- Social -

Pe 3 ianuarie 1904, la Câmpina, într-o casă de pe Strada Municipală (astăzi, Bulevardul Carol I), la numărul 42 (undeva în zona ”Salcie”), se năștea Constantin Stelian. Chiar dacă a trăit numai 42 de ani, a fost o personalitate importantă în lumea culturală - scriitor, poet, eseist, traducător, critic literar, publicist.

Constantin Stelian a urmat cursurile școlare la Câmpina, după care a plecat la București. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București, a fost doctor în Litere, profesor și inspector școlar la Câmpina și București. A redactat manuale școlare de limbă și literatură română și de educație morală. A debutat cu versuri în anul 1921, în ”Foaia tinerimii”, apoi a colaborat la diverse publicații cu poezii, traduceri, note și eseuri critice, cronici literare și amintiri. Volumul său de debut (în anul 1926) s-a numit ”Tainele lui Moș Crăciun”. A condus revistele ”Străbunii” și ”Athenaeum”, între anii 1936-1939, și a fost conferențiar în cadrul Universității Populare a Societății de Radiodifuziune.
În vara anului 1938, în revista ”Universuri literare”, Constantin Stelian publica articolul ”Pictorul Grigorescu la Câmpina”, scris cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii artistului. După cum dezvăluia regretatul Ion T. Șovăială, prilejul îi apare autorului ”nimerit” să evoce ”câteva lucruri preţioase” privitoare la viaţa şi creaţia artistului (sunt precizate locuri, atitudini, apropiaţii care îl vizitează, casa construită, ca şi locaţiile de aici anterioare clădirii), ”cu atât mai mult cu cât, între timp, s-au strecurat infomaţii eronate” legate de prezenţa sa la Câmpina. ”Se pot identifica în pânzele maestrului foarte multe poziţii din regiunea aceasta şi chiar din comuna în care se stabilise: Spitalul, Târg la Câmpina, Sergent de stradă, Pe Valea Doftanei, Spre Telega, ca să nu mai amintim de unele Care cu boi etc. Marea majoritate a peisagiilor realizate acum se bucură de atmosfera clară a unui cer care-şi întinde safirul vaporos cu o dărnicie şi vibraţie până la spiritualizare. Câţiva ani mai târziu, pictorul îşi alege una dintre cele mai încântătoare poziţii ale oraşului, unde cumpără un petec de loc şi clădeşte minunata-i casă, tot în stil românesc, care deşi nu-i decât o casă muntenească, rivalizează cu o splendidă vilă elveţiană. De pe acest picior de plai, Grigorescu domină cu privirea aproape întreaga regiune, necotropită pe atunci de industrialismul petolifer. Larga perspectivă o are pictorul din balconul etajului cuibului său, atunci când vremea sau sănătatea îl împiedică să meargă pe colinele însorite ale Muscelului, Voilei şi Doftanei spre care-şi făcuse ieşire directă, prin fundul propriei sale grădini. Cunoscuta-i izolare îi pare atât de scumpă, încât foarte puţini dintre câmpineni l-au putut vedea şi mai ales cunoaşte”.
Cu numai un an înaintea dispariției sale premature, Constantin Stelian publică un ultim volum - ”Aspecte și convingeri critice”, apărut la București, la Editura ”Doina”.
A murit pe 18 decembrie 1946, la București.
Din păcate, așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, în Câmpina nu există niciun loc care să marcheze personalitatea acestui câmpinean - fie ca măcar o stradă sau o alee să-i poarte numele, fie să existe o placă memorială din care câmpinenii de azi să afle câteva informații despre un scriitor care a făcut cinste orașului în care s-a născut.