100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Alexandru Vlahuță

- Social -

Scriitorul Alexandru Vlahuță a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai pictorului Nicolae Grigorescu. Dintre marii scriitori care îl vizitau pe Grigorescu (I.L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Octavian Goga, George Coșbuc), Alexandru Vlahuță venea cel mai des la Câmpina. Îi plăceau locurile, oamenii, îl admira enorm pe Nicolae Grigorescu pe care îl considera "cel mai mare artist al neamului nostru". De altfel, Vlahuță a fost cel care, alături de soția și fiul marelui pictor, a stat la căpătâiul acestuia până în ultimele clipe.

Alexandru Vlahuță s-a născut la 5 septembrie 1858 în comuna Pleșești, județul Vaslui, localitate care astăzi îi poartă numele. A fost profesot la Târgoviște și apoi la mai multe instituții de învățământ din București. A editat, împreună cu George Coșbuc, revista "Semănătorul" (1901) și a colaborat la numeroase publicații de valoare ale vremii: "Convorbiri literare", "România literară", "Revista literară", "Revista nouă", "Naționalul", "Voința națională", "Românul", "Universul", "Luceafărul", "Viața Românească". A scris poezii și proză, a lucrat, tot împreună cu Coșbuc, la o serie de cărți de citire destinate elevilor din școlile primare, dar cea mai importantă operă a sa rămâne "România pitorească", publicată în 1901 și pentru care a primit premiul Academiei Române în anul 1902, "un adevărat atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară", după cum scria criticul și istoricul Dumitru Micu.
Iată un fragment despre Câmpina din "România pitorească": "Părăsim șoseaua, urcăm dealul din stânga și intrăm în Câmpina - un orășel liniștit, așternut la pragul munților pe-o colină dezvălita, bogată-n izvoare de petrol. Aici trăiește într-o căsuță retrasă, departe de zgomotul lumii, cel mai mare artist al neamului nostru - pictorul Grigorescu. În ce lumină fermecătoare ni se arată frumusețile țării pe pânzele acestui maestru! Sub ceruri albastre, calde, pe-ntinse revărsări de plaiuri, pasc turme de oi; un cioban stă rezemat în bâtă pe o muche de deal; păduri ruginite de toamnă își scutură frunza, nori albi, ușori, se mișca pe deasupra lor; pe văi depărtate sclipesc râuri de argint; căsuțe albe, vesele, se ivesc dintre copaci; de pe coline coboară-ncet, alene, boi înjugați la care încărcate cu fân, într-un nor de praf trece pe drum o laie de țâgani; o țărancă-naltă, zveltă, pășește agale și toarce, ducând la păscut un cârd de viței... și nu știu ce aer de bunătate, de liniște și de curată și înălțătoare iubire plutește în jurul acestei lumi ieșite din mâna artistului - o lume sănătoasă, în care toate trăiesc: un colțișor de pajiște, o tufă subțire și albă de mesteacăn, o gingață floare de câmp, vii te privesc din tablou, îți surâd, îți vorbesc cu drag, și ce de lucruri frumoase-ți spun de țara ta!"
Există câteva lucruri mai puțin cunoscute despre legătura lui Alexandru Vlahuță cu Câmpina. Una dintre fiicele sale, Ana, a fost căsătorită cu Gheorghe Grigorescu, fiul marelui pictor, și a trăit aici, în casa lui Grigorescu, până la moarte, la venerabila vârstă de 100 de ani. De asemenea, Vlahuță și-a trăit ultimele două luni din viață la Câmpina, grav bolnav. A murit la 19 noiembrie 1919, în București, în casa sa din Strada Visarion. Și încă un lucru mai puțin cunoscut - Alexandru Vlahuță a fost, în 1888, revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău, iar în această calitate efectua inspecții la unitățile de învățământ, inclusiv la cele din Câmpina.

"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.

Citiți și: 100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Stoica Teodorescu
100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Henri Coandă
100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. George Enescu