Neurologia, o specialitate extrem de complexă, o provocare pentru medicii și pacienții de la SanConfind

- Sănătate -

Cabinetul Neurologie din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului SanConfind este căutat de multe persoane cu afecÈ›iuni specifice. Coordonatorul cabinetului, doctor Ana Marinescu (foto), are competență în electroencefalografie È™i se ocupă cu răbdare È™i profesionalism de fiecare pacient. O consultaÈ›ie la neurologie durează, în general, mai mult decât la alte specialități medicale, deoarece afecÈ›iunile neurologice sunt rare È™i deloc uÈ™or de diagnosticat, iar de fiecare dată este nevoie de mai multe informaÈ›ii din partea pacientului, dar È™i de mai multe explicaÈ›ii date acestuia de către doctor. Medic specialist neurolog cu o bogată experiență, dr. Ana Marinescu s-a perfecÈ›ionat în FranÈ›a, printr-un stagiu de pregătire la Strasbourg È™i cursuri interuniversitare la Paris (Paris 7 È™i Sorbonne).

Specificul neurologiei
Am vrut să aflăm de la doamna doctor care este specificul neurologiei, confundată uneori cu psihiatria. ”Neurologia este una din specialitățile medicale nechirurgicale, extrem de complexă È™i de provocatoare pentru medic È™i pacient. Acest domeniul al medicinei are în centrul preocupărilor sale sistemul nervos central (creierul - emisferele cerebrale, cerebelul, trunchiul cerebral È™i măduva spinării), precum È™i sistemul nervos periferic (ansamblul structurilor nervoase care asigură comunicarea dintre sistemul nervos central È™i restul organelor È™i componentelor corpului). Lista cu afecÈ›iunile neurologice congenitale (înnăscute) sau dobândite poate fi uÈ™or regăsită pe internet. Unii pacienÈ›i confundă neurologia cu psihiatria. Sunt două specialități care studiază È™i tratează afecÈ›iuni ale emisferelor cerebrale, dar din perspective diferite. Neurologia diagnostichează È™i tratează mai ales afecÈ›iunile organice (ex.: accidente vasculare cerebrale, tumori, infecÈ›ii etc.), pe când psihiatria are în centru disfuncÈ›iile mentale cognitive, comportamentale È™i afective. Și medicii neurologi se folosesc de simptomele acestor funcÈ›ii cerebrale în diagnosticul È™i tratamentul diverselor afecÈ›iuni neurologice, dar pentru tratament avem nevoie de experienÈ›a colegilor psihiatri”, ne-a declarat dr. Ana Marinescu.

Simptomele care pot indica necesitatea unui consult neurologic
Cele mai impresionante pentru pacient sunt deficienÈ›ele motorii sau senzitive (lipsa forÈ›ei sau a sensibilității într-o anumită parte a corpului), durerea de la nivelul extremității cefalice, în teritoriul unui nerv cranian sau periferic, tulburările de mers È™i de echilibru, pierderile de conÈ™tiență (leÈ™in, criză epileptică etc.), tulburările de memorie.
”Evaluarea unui pacient cu simptome neurologice este extrem de laborioasă, fiindcă între sistemul nervos central È™i cel periferic – pe de o parte, È™i restul corpului – pe de altă parte, există o interdependență fără de care nici una dintre părÈ›i nu poate funcÈ›iona normal. Anamneza (interogarea bolnavului de către medic despre apariÈ›ia È™i evoluÈ›ia bolii), trebuie să fie atent realizată È™i cu multe detalii, căci funcÈ›iile creierului È™i ale măduvei  se relevă prin multe simptome, care pot fi progresive sau brusc instalate, remarcate sau ignorate de pacient sau de anturaj, dar esenÈ›iale pentru specialist. Această parte a consultaÈ›iei poate dura mult, dar pentru mine este temelia pe care voi construi demersul diagnostic È™i terapeutic al pacientului. De multe ori pacienÈ›ii intră în cabinet È™i îmi spun că vin pentru interpretarea unor rezultate ale investigaÈ›iilor sau pentru recomandarea acestora. Este important să se È™tie că diagnostic fără anamneză È™i consult neurologic nu există, indiferent de câte investigaÈ›ii am face! Le spun mereu pacienÈ›ilor mei că examenul CT sau IRM nu ne vindecă È™i că nu aÈ™ putea niciodată să fac recomandări doar pe baza imaginilor sau rezultatelor acestora.  Vă dau un exemplu: am avut mulÈ›i pacienÈ›i cu afecÈ›iuni ale discurilor de la nivelul coloanei (discopatii intervertebrale la nivel cervical, dorsal sau lombar), care îÈ™i făceau anual un examen IRM ca să verifice că nu s-a modificat nimic sau că nu este încă nevoie de intervenÈ›ia chirurgicală. Dar nu făceau kinetoterapie, acea gimnastică medicală care menÈ›ine un tonus corect al musculaturii È™i o poziÈ›ie corectă a segmentelor coloanei, singurele în stare să prevină complicaÈ›iile la acest nivel. Rezultatul era că mulÈ›i au avut în continuare dureri, puÈ›in È™i temporar influenÈ›ate de tratament, sau au ajuns la intervenÈ›ie chirurgicală. 
Un amănunt important al modului în care un neurolog realizează anamneza este faptul că îi sunt de folos toate documentele medicale anterioare ale pacientului, inclusiv imagini ale examenelor CT sau IRM, analize de laborator, alte consultaÈ›ii medicale sau ieÈ™iri din spital. Fără aceste detalii demersul diagnostic È™i terapeutic poate fi incomplet. Examenul neurologic este diferit față de alte examene clinice din cadrul diverselor specialitaÈ›i mediale È™i chirurgicale. În timpul acestuia evaluăm mersul, echilibrul, nervii cranieni (cele 12 perechi care ne asigură văzul, mirosul, auzul, miÈ™cările feÈ›ei, ale globilor oculari, ale limbii, faringelui È™i laringelui, sensibilitatea la nivelul structurilor extremității cefalice, funcÈ›ii ale unor organe interne sau de înghiÈ›ire), motricitatea (forÈ›a diverselor grupe musculare), sensibilitatea (superficială sau profundă), reflexele (oseo-tendinoase, cutanate sau patologice), coordonarea, tonusul muscular È™i funcÈ›iile cognitive. Coroborarea datelor obÈ›inute în urma anamnezei È™i al examenului neurologic va putea duce la o atitudine profesionistă asupra pacientului. De aceea consultaÈ›ia iniÈ›ială la neurologie poate dura 40 minute sau chiar peste o oră, dacă avem pacienÈ›i la care există deficite motorii importante, tulburări cognitive sau alte afecÈ›iuni neurologice care necesită pe lângă anamneză È™i examen neurologic È™i alte teste suplimentare (scor UPDRS III în boala Parkinson, MMSE în tuburările cognitive, scor miastenic în miastenie etc.).
În multe din țările din Vestul Europei există o consultaÈ›ie aparte rezervată anunÈ›ului diagnostic, în cazul unor afecÈ›iuni importante È™i cu un impact emoÈ›ional puternic asupra pacientului. Am admirat mult această practică È™i cred că trebuie să empatizăm mai mult cu pacientul È™i să avem multă grijă în felul în care îi enunțăm o supoziÈ›ie de diagnostic sau rezultatele nefavorabile ale unor investigaÈ›ii. Pacientul trebuie să aibă timp să pună întrebări, să înÈ›eleagă diagnosticul È™i necesitatea investigaÈ›iilor È™i de tratament înainte de a părăsi cabinetul medicului, căci altfel riscă să fie sfătuit în mod neprofesionist de alte persoane sau de... internet, din nefericire”, ne spune doamna doctor.

Cele mai dificile cazuri rezolvate
”Care au fost cele mai dificile cazuri rezolvate de dvs.?”, am întrebat. Dr. Ana Marinescu ne-a răspuns fără È™ovăire: ”Dumnezeu rezolvă totul, eu nu am rezolvat nimic! Cred cu tărie că fără Dumnezeu nu putem face nimic. Am avut ocazia să întâlnesc afecÈ›iuni neurologice complicate, precum scleroza laterală amiotrofică, miopatii, sindroame extrapiramidale, boli demielinizante avansate fără diagnostic, accidente vasculare cerebrale repetate la tineri, de diverse etiologii È™i cu complicaÈ›ii secundare. Am avut momente când am simÈ›it că Dumnezeu vrea să îmi întărească cunoÈ™tinÈ›ele despre o afecÈ›iune rar întâlnită, atunci când am avut cazuri consecutive într-un interval scurt, pe care apoi nu le-am mai întâlnit ani de zile.” (P)

• 05.10.2021 10:01 Iliescu Cristian Buna ziua, Tratati si nevralgie Cluster ?