Câmpina, la aniversare. Oameni mari legați pe viață de o urbe mică

Eveniment (Categoria articolului)

Câmpina împlinește astăzi 515 ani de la prima atestare documentară. Târgul de altădată, ridicat la rang de oraș în 1864 și devenit municipiu în decembrie 1994, a parcurs un drum lung și greu prin istorie. Iar pe acest drum, uneori, localității i s-au alăturat personalități de seamă ale culturii românești, oameni care au iubit, admirat și respectat frumusețea locurilor. Unii s-au aflat doar în trecere, alții și-au legat pentru totdeauna viața și opera de aceste meleaguri însorite.

Cezar Boliac, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848, poet și gazetar, a descris frumusețea târgului Câmpina, fiind găzduit aici de prietenul său Ion Câmpineanu, unul dintre boierii progresiști din Țara Românescă, participant și el la Revoluția din 1848, președinte al Partidei Naționale și unul dintre fondatorii Societății Filarmonice. Ion Câmpineanu a fost tatăl lui Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naționale, ministru de justiție, ministru de finanțe și primar al Bucureștiului.
Ion Heliade Rădulescu, scriitor, filolog și om politic, fondatorul și primul președinte al Academiei Române, personalitate marcantă a Revoluției de la 1848, a locuit o perioadă la Câmpina, într-o casă modestă, din Cartierul Câmpinița, undeva în apropierea Vilei Crăciun.
La Câmpina s-a născut scriitorul Eugen Jebeleanu. Aici a locuit o vreme și Geo Bogza, cel care a debutat în 1928, cu poezia "Mea culpa", în primul număr al revistei "Câmpina".
George Coșbuc, scriitor, traducător, critic literar. “Poetul țărănimii” cum a fost numit pentru întreaga sa operă despre sufletul și viața țăranului român. În iunie 1895, aici, la Câmpina, la Biserica de la Lac, s-a căsătorit cu Elena Sfetea, sora lui C. Sfetea, editorul revistei “Vatra”, pe care Coșbuc a și condus-o mulți ani. 
Dr. Constantin I. Istrati, academician, chimist, medic, întemeietorul Școlii de chimie organică de la Universitatea București, președinte al Academiei Române, promotor al medicinei militare. Una dintre marile personalități ale acestei țări, care a ales să aibă o reședință la Câmpina și să-și lege pentru eternitate numele de mica noastră urbe. De altfel, în 1893, aflat în vizită la bunul său prieten Constantin I. Istrati, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu decide să cumpere o proprietate din vecinătate pentru a construi aici un castel în memoria fiicei sale, Iulia.
Bogdan Petriceicu Hasdeu – scriitor, filolog, lingvist, publicist, istoric, o mare personalitate a culturii române din toate timpurile, un mare creator și un spirit veșnic neliniștit. Distrus de moartea fiice sale, Iulia, la doar 19 ani, B.P. Hasdeu se stabilește la Câmpina și construiește aici, în perioada 1893-1896, un castel-templu în memoria unicului său copil. Este Castelul Iulia Hasdeu de astăzi,  loc minunat, încărcat de simboluri și mistere. Prima schiță a edificiului, realizată de mână savantului, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist datat 3 septembrie 1893. Iar pe un alt manuscris s-au păstrat aproape nealterate de timp cuvintele lui Hasdeu: "Acest castel s-a zidit în anii 1894-1896, planul fiind dat de spiritul Juliei Hasdeu, prin medium B.P. Hasdeu, apoi desenat arhitectonic de T. Dobrescu, construcțiunea de N. Anghelescu". Hasdeu a murit aici, la Câmpina, la 25 august 1907, la 69 de ani.
Nicolae Grigorescu – unul dintre cei mai mari pictori români, fondator al picturii moderne și simbol pentru multe, multe generații de artiști. S-a stabilit la Câmpina în 1890 și a trăit aici până în 1907, când a trecut în lumea de dincolo. O vreme a stat cu chirie, apoi a construit casa de pe Câmpinița (distrusă de un incendiu în 1918 și refăcută în 1954 după planurile originale). În casa de lemn de la Câmpina, Grigorescu și-a trăit ultimii ani din viață și a creat ultimele sale lucrări. Era vizitat de prieteni: Barbu Delavrancea, Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Alexandru Vlahuţă, ultimul fiind şi cel care venea cel mai des la Câmpina. Caragiale i-a dăruit, în 1901, un exemplar din volumul "Momente", păstrat acum în muzeu, cu dedicaţia: "Iubitul nostru, binevoieşte a primi aceste «Momente», în fruntea cărora mi-ai permis să înscriu ilustrul dumitale nume - şi, primindu-le, rogu-te, nu cântări preţul darului, ci socoteşte dragostea cu care ţi-l face al dumitale supus prieten Caragiale".
Peste drum de casa pictorului Nicolae Grigorescu era o altă casă celebră, cea cunoscută de noi drept “Vila Crăciun” și mult mai târziu – Casa Pionierilor. Familia Crăciun a avut trei fete – Irina, Maria şi Olimpia. Regina Maria şi fiica ei cea mică, Principesa Ileana, veneau des la Câmpina, mai ales în drumul lor spre Castelul Peleş, pentru a-şi comanda costume populare în atelierul celor trei surori. Dar veneau aici şi alte personalităţi din viaţa artistică şi culturală a vremii: actriţa Elvira Godeanu, dramaturgul Alexandru Kiriţescu, romancierul Zaharia Stancu sau pictorul Octavian Angheluţă. În apropiere se afla şi casa inginerului Sava, directorul de atunci al rafinăriei, o vilă deosebită (grădinița de astăzi, de pe Rahovei), unde marele muzician George Enescu a cântat de mai multe ori. 

Citiți și Câmpina, la aniversare. Și ce înseamnă acest loc pentru oameni care fac cinste Câmpinei

4257 vizualizari
2

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • Vasale Badiu 10.01.2018 15:43 Nicolae CRISTEA (1921-2003) Dr. ing. Nicolae CRISTEA s-a născut la 30 mai 1921, la Crăciunelul de Jos judeţul Alba şi este absolvent al Școlii Politehnice din Hannover, Germania, în anul 1944. În anul 1946, a obţinut titlul de DOCTOR INGINER, la Școala Politehnică din Hannover. FUNCŢII: • 1944-1947 Intitutul de Cercetări Petrolifere al Școlii Politehnice Hannover – Germania; • 1948 Societatea Astra Romȃnă – Direcţia Tehnică - Cȃmpina; • 1948 Petrolifera Muntenia – Direcţia Tehnică - Cȃmpina – Consultant Principal; • 1950 Laboratorul Central de Cercetări Știinţifice - Cȃmpina – Șef Secţie Cercetare; • 1950-1962 Profesor universitar la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti; • 1957-1983 Intitutul de Cercetări Foraj Extracţie - Cȃmpina – Director Știinţific; • 1983 Pensionat la limită de vȃrstă. REALIZĂRI: • Repune în funcţiune tehnicile şi tehnologiile din cadrul Direcţiei Tehnice Cȃmpina – Astra Romȃnă, după plecarea personalului de specialitate străin; • Elaborează bazele INGINERIEI DE ZĂCĂMȂNT pentru prima dată în Romȃnia; • Aplică în Romȃnia INGINERIA DE ZĂCĂMȂNT cu care s-au adus importante creşteri de producţie şi de factori de recuperare a ţiţeiului si gazelor din zăcămintele de petrol; • A elaborat şi publicat patru cărţi din domeniul mecanicii fluidelor, hidraulicii subterane şi cercetării sondelor şi o serie de lucrări publicate în ţară şi străinătate; • A fost formator de ŞCOALĂ ROMȂNEASCĂ în domeniul INGINERIEI DE ZĂCĂMȂNT la ICPT Cȃmpina, bazată pe conceptul de echipă multidisciplinară. Pentru realizările din activitatea de cercetare ştiinţifică, Nicolae CRISTEA, a primit MEDALIA MUNCII, LAUREAT AL PREMIULUI DE STAT, ORDINUL MUNCII CL III-a, MERITUL ȘTIINŢIFIC CL. I-a, precum şi alte multe aprecieri ale statului Romȃn. Nicolae CRISTEA a revenit la ICPT Cȃmpina în anul 2000 şi a predat cursuri despre noi şi vizionare abordări ale PRINCIPIILOR FIZICE ALE EXPLOATĂRII ŢIŢEIULUI, concretizate în Brevetul de Invenţie Nr. 118319. Personalitate de mare prestigiu a ICPT Câmpina şi a Industriei de Petrol din România şi din lume, s-a remarcat pe parcursul timpului printr-o activitate profesională de excepţie, prin diplomaţie şi un comportament deosebit faţă de cei cu care a colaborat. A promovat lucrul în echipe multidisciplinare cu ingineri, fizicieni, chimişti şi matematicieni la ICPT Cȃmpina şi prin sinergismul echipelor formate, ICPT Cȃmpina a realizat studii de exploatarea zăcămintelor de petrol, cu rezultate remarcabile în Romȃnia şi în lume. Studenţi şi Discipoli ai d-lui Nicolae CRISTEA sunt pe toate meridianele globului şi au dus faima Romȃniei şi a municipiului Cȃmpina în toata lumea. Nicolae CRISTEA, fiul lui Ilie si al Carolinei, a locuit în casa proprietate personală pe strada Plevnei Nr. 45B împreună cu soţia sa Lucia Cristea. Nicolae CRISTEA a decedat în decembrie 2003 iar soţia sa în aprilie 2017 şi sunt înmormȃntaţi în Cimitirul ÎNVIEREA LUI LAZĂR, Parcela D, Rȃnd 6, Loc 16, Strada Bogdan Vasile, Câmpina.
  • Vasile Badiu 10.01.2018 15:45 Nicolae Viorel POPESCU (1939-2009) Nicolae Viorel POPESCU s-a născut în data de 25 septembrie 1939 la Moreni judeţul Prahova şi a absolvit facultatea de Fizică-Matematică de la Universitatea „C.I. Parhon” din Bucureşti, în specialitatea Mecanică-Hidraulică în iunie 1960. FUNCŢII: • 1960 – 1964 Profesor de Matematică:  1960 la Şcoala Elementară Mălăieşti, Prahova;  1961 la Şcoala Medie Vălenii de Munte, Prahova. • 1964 – 2001 Cercetător Ştiinţific la ICPT Câmpina, Prahova:  1964 Cercetător Stagiar;  1966 Cercetător Ştiinţific;  1971 Cercetător Ştiinţific Principal III;  1991 Șef Laborator Modelare Matematică;  1994 Cercetător Ştiinţific Principal III;  1996 Consilier Ştiinţific al ICPT Cȃmpina;  1996 Șef Laborator Simulare Numerică a Zăcămintelor;  2001 Cerere de pensionare la limită de vȃrstă. REALIZĂRI: • A fost formator de ŞCOALĂ ROMȂNEASCĂ în domeniul MODELĂRII MATEMATICE şi aplicării calculatoarelor numerice la ICPT Cȃmpina, bazată pe conceptul de echipă multidisciplinară. • Cu echipele multidisciplinare de la ICPT Câmpina a aplicat modelarea si simularea numerică a proceselor din industria de petrol cu care s-au adus importante creşteri de producţie şi de factori de recuperare a ţiţeiului si gazelor din zăcămintele de petrol; • A elaborat numeroase lucrări de cercetare şi a prezentat rezultatele lucrărilor la colocvii şi simpozioane naţionale şi internaţionale; • În afara programului de la ICPT Cȃmpina:  A predat lecţii de matematică pentru elevii de liceu cu care a avut rezultate remarcabile la admiterea în facultăţi precum şi la olimpiadele locale, judeţene şi naţionale;  A predat lecţii de introducere în programarea calculatoarelor numerice utilizȃnd limbajul FORTRAN pentru elevi de liceu, organizate la Casa de Cultură Geo Bogza din Cȃmpina;  A fost donator de cărţi la Biblioteca Municipala Câmpina, a finanţat şi antrenat echipe de handbal de elevi din Cȃmpina cu care a participat cu rezultate remarcabile la competiţiile şcolare. Nicolae Viorel POPESCU, un mare profesor de matematică, personalitate remarcabilă și lider al modelării și simulării numerice în comunitatea științifică românească, cu înaltă competență și generozitate a contribuit la promovarea municipiului Cȃmpina în ţară şi în stăinătate. Discipoli ai d-lui Nicolae Viorel Popescu sunt acum pe toate meridianele globului şi au dus faima Romȃniei şi municipiului Cȃmpina în toata lumea. In 2001, Nicolae Viorel POPESCU a lăsat „moştenire” următoarele activităţi: Dezvoltarea software in-house, Managementul bazelor de date, Administrarea sistemelor hardware și Modelarea integrată a zăcămintelor de hidrocarburi. Modelarea integrata a zăcămintelor folosind Sistemul Software Integrat a fost o activitate remarcabilă în Petrom SA pe care au vizitat-o numeroase delegaţii din ţară şi străinătăte. In august 2004, Vasile Badiu, Șeful Laboratorului Simulare Numerică a Zăcămintelor a predat activitaţile către OMV Petrom SA. Nicolae Viorel POPESCU, fiul lui Nicolae si Ecaterina, a locuit pe strada Victoriei nr.4 în Cȃmpina împreună cu soţia sa Victoria precum și cu copiii lor Viorica, Victor Dumitru și Veronica. Nicolae Viorel POPESCU a decedat în 16 iulie 2009 şi este înmormȃntat în Cimitirul ÎNVIEREA LUI LAZĂR, Strada Bogdan Vasile, Câmpina.

Eveniment

4071 vizualizari
13 oct. 2018 21:43

Înfrățire simbolică, în Anul Centenarului, între cele șapte localități din România care poartă numele BREAZA

Un eveniment inedit, dar foarte frumos, a avut loc astăzi în orașul Breaza, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Localității. Este vorba despre înfrățirea celor șapte localități din România care poartă numele Breaza și care reprezintă, practic, aproape toate provinciile istorice ale țării. O înfrățire simbolită, bineînțeles, parafată de primarii celor șapte localități și dedicată Centenarului Marii Uniri.

2264 vizualizari
12 oct. 2018 10:33

Eveniment inedit la Breaza, în Anul Centenarului: "De 7 ori Breaza"

La jumătatea lunii octombrie, de Sfânta Cuvioasă Parascheva, la Breaza are loc tradiţionalul târg de toamnă, prilej de mare sărbătoare pentru localnici și oaspeții lor. Dar pentru că 2018 este un an special, administrația locală a dorit să marcheze într-un mod aparte Centenarul Marii Uniri și va organiza sâmbătă, 13 octombrie, un eveniment deosebit - "De 7 ori Breaza".

Alte stiri recente

891 vizualizari
19 oct. 2018 11:49

Salariile angajaților de la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina

V-am prezentat recent salariile angajaților de la Spitalul Municipal Câmpina, conform datelor postate pe site-ul instituției în conformitate cu Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acum este rândul Spitalului de Psihiatrie Voila, unitate sanitară de monospecialitate, unde sporurile sunt semnificative. Ne referim aici în special la sporul pentru condiții deosebit de periculoase, cuprins între 50% și 65% din salariul de bază și de care beneficiază absolut toți angajații de la Spitalul Voila, de la cadre medicale până la personalul TESA și muncitori. (facsimile)

1218 vizualizari
19 oct. 2018 09:46

Câmpina, România 100. Foto Olteanu, din perioada interbelică, un atelier de tapițerie din anii '70, șantierul de la Soldat, de azi

Câmpina se mândrea, în perioada interbelică și chiar și în anii de până la cutremurul din 1977, cu o serie de clădiri frumoase situate pe bulevardul central, magazine simbol, cele mai multe fiind cunoscute după activitatea prestată și după numele proprietarului.