Iată cum arată băncile din Parcul de la Ceas. În buricul târgului, în poate cea mai tranzitată zonă pietonală a Câmpinei, într-un loc pentru modernizarea căruia s-au investit foarte mulți bani de la bugetul local, iată ce se poate întâmpla, iată ce pot face niște persoane certate în primul rând cu bunul simț. Vrem să știm cine sunt acele persoane. Vrem ca ele să fie identificate, sancționate și prezentate public.
Asistăm de prea multă vreme la distrugerea unor bunuri de pe domeniul public - coșuri de gunoi, bănci, stâlpi, gărdulețe, chiar și indicatoare stradale. Sunt furate florile de pe domeniul public, sunt rupți copacii. Se întâmplă asta într-un oraș în care suntem anunțați încă de la intrare că domeniul public este supravegheat video. Și știm bine că s-au investit niște bani, mulți bani, în sistemul de supraveghere video. Ei bine, vrem să vedem dacă acest sistem video este sau nu bun la ceva. Inclusiv în Parcul de la Ceas există un panou prin care suntem anunțați că obiectivul este supravegheat video 24 de ore din 24. În fața panoului respectiv se află una dintre băncile distruse. Vrem să știm cine a distrus-o și vrem să plătească pagubele. Am spus-o și cu altă ocazie și o repetăm acum, până nu se dau niște amenzi și nu se fac publice câteva cazuri concrete de persoane care distrug bunurile orașului, lucrurile de acest gen nici nu vor fi stopate. Așteptăm o reacție pe măsură a autorităților locale pentru că deja s-a ajuns mult prea departe.
Continuăm împreună cu Agenția Matos Imobiliare Câmpina prezentarea unor aspecte importante pentru orice persoană implicată într-o tranzacție imobiliară. Și vom discuta despre o problemă esențială în alegerea proprietății: ce primează prețul sau locația?
Asociația Câmpina Curată a sesizat mai multe instituții ale statului cu privire la depozitarea unor mari cantități de deșeuri provenite din construcții (demolări) pe Strada Fabricii din municipiul Câmpina.
Prin amabilitatea unor oameni iubitori ai Câmpinei și istoriei sale am intrat în posesia unei imagini inedite de la un eveniment care a avut loc în vara anului 1995, adică acum trei decenii.
În fața unui diagnostic oncologic, nu suferă doar persoana bolnavă, ci întreaga familie este provocată emoțional, psihic și relațional. Rolurile se schimbă, ritmurile vieții se ajustează, iar incertitudinea devine o prezență constantă. În astfel de momente, sprijinul emoțional și claritatea interioară pot face diferența.