În perioada interbelică, birjele erau taxiurile localității. Cu birja se mergea la gară și... retur, cu birja se mergea prin oraș, iar prețurile pe care pasagerii le plăteau birjarilor erau stabilite prin Ordonanță a Consiliului Comunal Câmpina. O cursă până la gară sau o cursă de jumătate de oră prin oraș costa 50 de lei. O oră în oraș în zi de lucru costa 80 de lei, iar o oră cu birja, în zi de sărbătoare, costa 100 lei. (facsimil)
Proprietarii birjelor erau obligați să aibă autorizație de la Primărie și viză de la Poliție, iar birjarii erau obligați să îndeplinească o serie de condiții stabilite tot de Consiliul Comunal: să aibă vârsta de minim 20 de ani, să nu fie bolnav de vreo boală contagioasă, "să nu fie surd, chior sau atins de vreo altă infirmitate", "să nu fie condamnat pentru fapte infamante", "să nu fie înscris pe lista bețivilor", "să știe a scri și a ceti" etc.
Citiți ordonanța emisă de autoritățile din acea vreme, este un document extrem de interesant. Fotografia de arhivă și facsimilul ordonanței ne-au fost puse la dispoziție de Șerban Băleanu, căruia îi mulțumim și pe această cale. Stația de birje se afla la intersecția Bulevardului Carol I cu actuala Calea Doftanei (fosta strada I.C. Brătianu, fosta Calea Telegii), cam în fața sediului BDR din zilele noastre.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și: Câmpina, România 100. Casa Știrbey de ieri, curtea sălii de sport a Colegiului "Grigorescu", de astăzi
Câmpina, România 100. Vila Gheorghiu de ieri, "Casa cu lei" de astăzi
Câmpina, România 100. Sala Monovici de ieri, parcarea de astăzi

Am reunit oferte privind meniul zilei de la restaurante din Câmpina și împrejurimi pentru a le da celor interesați posibilitatea de a alege.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.