Povestea primei colecții particulare de carte din Câmpina, o poveste de acum... 181 ani!

- Social -

Astăzi, 21 august 2022, se împlinesc 181 ani de la moartea într-o cămăruță a hanului, devenit mai târziu Hanul Palamida, a lui Teodor Diamant. Inginer, dar și gânditor revoluționar țărănist, Diamant avea la moartea sa 31 de cărți franțuzești, aceasta fiind prima informație concretă despre existența unei colecții particulare de carte la Câmpina.

Teodor Diamant s-a stins din viață la numai 31 ani, încheind o poveste de viață uluitoare, unică... Din păcate, odată cu moartea sa, a dispărut și acea colecție de carte, cu siguranță una deosebit de valoroasă.
Dar să vedem cine a fost Teodor Diamant și cum a ajuns el să-și dea ultima suflare în Câmpina.
Născut în anul 1810, era unul dintre cei doi fii ai lui Diamandi Methupciu, despre care se spune că avea acest nume fiind scriitor de limbă turcească la postelnice. Mai mult, se spune că ar fi venit în Țara Românească de peste Dunăre cu moaștele Sf. Dimitrie făcătorul de minuni. Fiul său mai mic, botezat Tudorache, și-a luat numele Teodor Diamant.
Într-o scrisoare a lui Ion Ghica adresată lui Vasile Alecsandri, despre Teodor Diamant se spune că ”era un om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament. Cel dintâi elev în Școala grecească, cel dintâi la dascălul Lazăr, cel dintâi la 'Sfântul Sava', sub Efrosin Poteca, inimă curată și sentimente nobile. Vorbea și scria mai multe limbi străine, franțuzește, nemțește, grecește și italienește; știa bine limba latinească și elinească. Băiat sărac, el se destină la cariera didactică. Când l-am întâlnit călare, pe drumul Câmpinei, el se ducea la Munich prin Brașov și Viena; dobândise o bursă din fondul mitropolitului Nectarie”.
Într-adevăr, Teodor Diamant a studiat matematica la Munchen și Paris, unde a intrat în contact cu ideile socialismului utopic și a devenit discipol al lui Charles Fourier. Revenit în țară, a început să își expună noile concepte, totul culminând pe 10 martie 1835 cu înființarea Falansterului de la Scăieni, o colonie agro-industrială, care își propunea să funcționeze după principiile socialismului utopic. A dorit ca satele să fie transformate în colonii agro-industriale, unde proprietatea să fie colectivă. Mai propunea lichidarea analfabetismului, a superstițiilor, dezrobirea romilor, precum și unele inovații pedagogice, inclusiv configurarea învățământului tehnic prin ideea unirii instruirii copiilor cu munca productivă.
Puterea din Țara Românească a reacționat, liderii au fost împrăștiați, Teodor Diamant ajungând la Mănăstirea Snagov. ”Fără a renunța la ideile lui și la speranța de a-și realiza planul, a îmbrățișat, ca mijloc de trai, meseria de inginer topograf și hotarnic; ridica planuri de moșii pe un sfanț stânjenul masă, cum se zice; bani n-a câștigat, dar ceea ce a câștigat în munții Telegei a fost un junghi bun, care în puține săptămâni l-a dat într-o oftică galopantă. Catinca Câmpineanu, care se afla la moșie, a trimis de l-a transportat de la Telega la Câmpina; i-a fost însă peste putință a-l face să admită un medic și a renunța la tratamentul Leroy, pe care l-a urmat până s-a stins. El a murit cum a trăit, ca un stoic, nevoind să se abată de un fir de păr de la credințele sale; și-a dat sfârșitul în brațele servitorului său. O cutie din patru scânduri de brad, într-o căruță cu un cal, a dus rămășițele lui la biserică”, mai aflăm, din aceeași scrisoare a lui Ion Ghica adresată lui Vasile Alecsandri.
Din păcate, nu se cunoaște soarta colecției de 31 cărți, cu care Teodor Diamant venise de la Paris. Așa cum nu se cunoaște nici măcar locul înhumării lui Teodor Diamant. Cel mai probabil erau cărți foarte valoroase, fie de tehnică ori matematică, pe care le studiase la Paris, fie de filosofie, ale unora dintre cei cu care împărtășea ideile lui Fourier și utopiilor sale. Totuși, am considerat că într-un oraș care încă se mai mândrește cu cel mai mare număr de intelectuali raportat la mia de locuitori, povestea primei colecții particulare de carte din Câmpina merită cunoscută.

(Foto - Hanul Palamida de mai târziu, clădirea unde într-o cămăruță s-a stins Teodor Diamant, și statuia acestuia de la Boldești-Scăieni)

• 21.08.2022 16:09 Mădălin Focșa Frumoasa evocare. Dar nu era aceasta „prima colecție particulară de carte” - poate doar cea mai veche popularizata... Cu 16 ani inainte de moartea lui Diamant, tot la Campina murea un fost egumen al manastirii Sinaia, care detinea 54 carti, mai ales in limba greaca. Spre deosebire de Diamant, el este si inhumat la Campina, intr-un loc de cinste. Insa probabil ca boierii ce-au locuit in Campina inaintea acestor doua personaje, vor fi avut chiar mai multe carti. In special cei din familiile mari: Campinenii (inruditi si cu Cantacuzinii printre altii) sau Lupoienii.