După intrarea în Uniunea Europeană și deschiderea granițelor, unul dintre primele efecte a fost plecarea masivă a românilor să muncească în străinătate. În foarte multe cazuri, românii au acceptat să muncească oriunde și oricum în ideea că tot câștigă mai bine decât acasă. Din păcate, niciunul dintre guvernele care s-au perindat în ultimii zece ani la conducerea țării nu a reușit să aducă oamenii acasă și să-i determine să nu mai plece.
Românii pleacă peste hotare pentru a câștiga mai bine. Pentru a trăi mai bine. Nu ne vom referi aici la cei plecați să fure sau să cerșească. Nu ne vom referi nici la cei cu contracte extraordinare, pe la instituțiile europene, pe la marile corporații, nici la medici și asistente, ori specialiști în alte domenii unde se câștigă bine și foarte bine. Ne vom referi la cei mulți, câteva milioane de oameni, cărora nici străinătatea nu le-a adus și nu le aduce fericirea. Au fost încântați de banii încasați până au descoperit că și-au făcut prea multe iluzii. Degeaba câștigă 1.200 euro pe lună (cazuri fericite) dacă trebuie să dea 500 de euro pe chirie, să locuiască în condiţii insalubre, în spaţii mici, cu multe persoane în aceeaşi cameră, în multe czuri fără contract de muncă, fără asigurări, fără o integrare reală în societate. Muncesc și câte 12 ore pe zi, uneori chiar șapte zile din șapte. În plus, în aproape toate cazurile, își lasă în ţară copiii, care rămân în grija bunicilor sau a altor rude. Mai vorbesc uneori la telefon, dar rar, că e scump, sau pe rețelele de socializare, mai des, că e mai ieftin.
Recentul şi terifiantul exemplu din Spania, unde 59 de oameni erau pur şi simplu ţinuţi ca sclavi la cules de usturoi, locuind în condiţii mizere, prost plătiţi, suprasolicitaţi, lucrând sub un soare arzător zi-lumină, fără a li se permite nici măcar să bea apă, este doar unul dintre multele cazuri mediatizate. Dar câte or fi despre care nu se știe, nu se află nimic... Sunt destule situații în care, după ani de muncă fizică, epuizantă, în Occident, românii se întorc acasă bolnavi, aproape incapabili să mai muncească vreodată şi fără să fi reuşită să pună vreun ban deoparte, îngroşând rândurile celor care au nevoie de asistenţa socială a statului român.
Dincolo de faptul că mulţi români nu-şi fac nici un fel de calcul atunci când iau decizia de a pleca din România, ce face statul român pentru a-şi ţine cetăţenii în ţară? Din păcate, statul nu prea face nimic, decât să promită uneori niște bani celor care revin acasă. Dar nu se merge niciodată cu adevărat la cauză - ridicarea nivelului de trai al românilor. Nu se face nimic pentru educație, mai ales acea educație civică pe care o au toți occidentalii, atitudinea civică din relația cetățean-autorități. Statul român, în schimb, alocă miliarde pentru clientela politică, să tipărească manuale de educaţie fizică, de exemplu. Sau să construiască autostrăzi gata găurite, de exemplu.
Statul român are nevoie de o reformă profundă din interior astfel încât să nu fie nevoie să i se amintească tot timpul că el, cetățeanul, trebuie să fie o prioritate și nu clientela politică pe care guvernele o pun mai presus de orice. Și atâta vreme cât statul nu face nimic pentru cetățeanul român, nici nu poate cere nimic de la acesta.
Elevi din Prahova, coordonați de cadre didactice dedicate, au fost parte activă a proiectului european eTwinning ”Marconi Legacy”, alături de colegi din Italia, Austria și Grecia.
Pe perioada caniculei, așa cum s-a întâmplat în fiecare vară, în centrul municipiului Câmpina, în Piața ”Marin Constantin” (Pasajul de la Ceas) funcționează un centru de prim-ajutor.
Grǎdinița “Iulia Hasdeu” din Câmpina deruleazǎ și în acest an, timp de două săptămâni, proiectul educațional “Grǎdinița de varǎ - Vara în culori”. Proiectul este la a IV-a ediție, fiind organizat în cadrul Centrului de Resurse Educaționale Deschise Câmpina, este avizat de cǎtre inspectorii pentru educație timpurie Mariana Ilie și Liliana-Mara Grigore și aprobat de inspectorul școlar general Ilona Rizea.
Timp de trei zile, între 1 și 3 iulie, de la ora 18.30, la Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Anton de Padova” din Câmpina va avea loc Festivalul ”Jean de Krassowsky”.