Vă prezentăm o nouă imagine cu superbul centru al Câmpinei din perioada interbelică, o zonă cu un farmec aparte, rămasă acum doar în fotografiile vechi.

Festivalul Folcloric "Hora prahoveană" a fost unul dintre cele mai importante evenimente culturale găzduite vreodată de Câmpina. A fost, pentru că, de anul acesta, de la ediția cu numărul 24, acest festival a fost inclus de administrația locală în cadrul "Serbărilor Toamnei" și, probabil, încet-încet, își va pierde identitatea. De-a lungul anilor, pe scena Festivalului "Hora prahoveană" au urcat nume mari ale muzicii populare românești, printre care și Dumitru Fărcaș.

Una dintre caracteristicile perioadei post-revoluţionare a fost, și asta nu doar la Câmpina, transformarea spaţiilor industriale ale fostelor mari fabrici sau uzine în centre comerciale, România devenind dintr-un producător renumit un consumator. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens se află în Câmpina, acolo unde pe locul fostei întreprinderi de reparaţii auto (IRA) au răsărit centre comerciale importante.

UPDATE - 86 de mașini au fost controlate de polițiști, fiind aplicate 43 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 11.170 lei și au fost reținute două certificate de înmatriculare. Cele mai multe sancțiuni (19) au fost date pentru depășirea vitezei legale. De asemenea, au fost amendați și opt pietoni și un căruțaș. 

Polițiștii de la Serviciul Rutier din cadrul IJP Prahova au efectuat, în această dimineață, mai multe controale pe DN1, acțiune care a vizat combaterea vitezei nelegale, abaterile pietonilor, dar și depistarea și sancționarea proprietarilor care își lasă animalele nesupravegheate în zona drumului public, punând astfel în pericol siguranța circulației rutiere și a participanților la trafic.

UPDATE, ora 8.20 - La Comarnic, traficul s-a reluat în codiţii normale, pe ambele sensuri de mers.
Seria neagră a accidentelor rutiere de pe DN1, soldate cu victime, pare că nu se mai termină. În această dimineață, în jurul orei 6.45, într-un interval de doar câteva minute, două accidente grave au avut loc pe DN1, unul la Comarnic și unul pe raza localității Băicoi. 

George Enescu, cel considerat cel mai mare muzician român din toate timpurile, a susținut mai multe concerte la Câmpina, atât la Vila Sava (pe Câmpinița, unde locuia unul dintre directorii societății "Steaua Română" din perioada interbelică), dar și la Sala Monovici și la Clubul Petroliștilor. „Publicul din Câmpina este cel mai competent pe care l-am întâlnit în cariera mea, fie în ţară, fie în străinătate, care iubeşte şi stimează muzica până la idolatrie”, a spus George Enescu în toamna lui 1938, după două zile de concerte la Câmpina.

Fiecare muzeu are propriile comori, mai mult sau mai puţin ştiute. Dacă la marile muzee este exploatat orice detaliu pentru a se crea o poveste menită să atragă vizitatori, la noi, din păcate, lucrurile nu se prea întâmplă așa. De exemplu, oare câtă lume ştie că la Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" din Câmpina există o ediţie a "Momentelor" lui I.L. Caragiale, datată 1901, cu o dedicaţie superbă din partea autorului către marele pictor? Un document excepțional, dar care nu este expus și nu poate fi văzut de public.

În anul 1925, pentru Câmpina, la solicitarea administrației locale de atunci, sculptorul brezean Gheorghe Tudor a realizat Monumentul Soldatului Necunoscut, care a fost amplasat în apropierea locului unde mai târziu, prin 1933, a funcționat prima benzinărie din oraş. Astăzi, locul respectiv ar fi intersecţia Bulevardului Carol I cu Strada Republicii.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, şase tineri din Mărginenii de Jos, sat aparţinând comunei Filipeştii de Târg, s-au întâlnit la un grătar. Udat din belşug cu alcool, "grătarul" a degenerat într-o ceartă şi apoi într-o bătaie în toată regula. Doi tineri au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgență Ploieşti, iar unul dintre ei, în vârstă de 25 de ani, a murit în noaptea de duminică spre luni, în urma loviturii puternice pe care a primit-o în cap cu o lopată.

Ion Câmpineanu s-a născut în anul 1798 și a fost unul dintre boierii progresiști ai Țării Românești, cu preocupări culturale, dar și politice, susținător și participant la Revoluția de la 1848. A fost unul dintre cei mai iluştrii locuitori ai acestor meleaguri, descendent al unei vechi familii boierești din care a făcut parte și Vasile Câmpineanu, ucis din ordinul lui Mihnea Vodă, în anul 1659. Încă de atunci, familia Câmpineanu deţinea moşia Câmpina, care se întindea nu doar pe actualul teritoriu al Câmpinei, ci şi în multe dintre localităţile din jur.