Câmpina a avut, mai ales în perioada interbelică, o serie de clădiri splendide, marea majoritate aparţinând unor nume ilustre ale acelor vremi. Dincolo de proprietarii lor, arhitectura clădirilor era una aparte, care conferea un aer inconfundabil Câmpinei de altădată.

Unul dintre edificiile moderne ale anilor '80, ridicate la Câmpina, Casa Tineretului este unul dintre locurile care arată foarte asemănător faţă de momentul inaugurării sale în 1982, adică acum 36 de ani.

Consiliul Local Câmpina va lua în discuţie joi, 30 august, un proiect privind acordarea de burse de excelenţă pentru anul şcolar care începe în curând. Va fi al 9-lea an şcolar consecutiv în care se acordă de la bugetul local aceste burse, iniţiate în 2010 de consilierii Elena Albu şi Marian Dulă.

Pe Strada Hasdeu din Câmpina, în apropierea intersecţiei cu Strada Alexandru Vlahuţă, se află un mic atelier de cizmărie. Funcţionează aici de mai bine de 70 de ani, iar cel care repară încălţările câmpinenilor este nea Puiu Tănase, care apropie 80 de ani şi are o poveste fascinantă. Nu a acceptat un interviu video, nici măcar o fotografie ("m-am ferit toată viaţa de poze şi filmări", ne spune nea Puiu şi i-am respectat dorinţa), dar a acceptat să stăm de vorbă şi să-şi dezvăluie povestea.

În perioada comunistă, cofetăriile - cel puţin în Câmpina - erau destul de triste. Spaţii impersonale, prăjituri cam aceleaşi mereu, cu gust puternic de margarină şi o ofertă destul de sărăcăcioasă. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, dar cel puţin una dintre locaţii s-a păstrat - Cofetăria - Ceainărie de pe strada principală.

Astăzi, 26 august, marele fotbalist român Nicolae Dobrin ar fi împlinit 71 de ani. "Prinţul din Trivale" s-a stins din viaţă acum 11 ani, dar cei mai în vârstă microbişti câmpineni îşi amintesc că l-au văzut jucând pe marele Dobrin chiar pe stadionul "Poiana". Se întâmpla în sezonul 1980-1981, jocul contând pentru Divizia B, echivalentul de astăzi al Ligii a doua.

Prima gară a Câmpinei a fost construită în anul 1879, atunci când a fost dată în folosință calea ferată Ploiești - Predeal. Era situată la câțiva metri mai la nord, unde acum se află un corp administrativ, în vecinătatea turnului de apă. Pe locul actualei gări își avea biroul inginerul Anghel Saligny, pe atunci șeful Serviciului Lucrări Noi din cadrul Direcției Generale a Căilor Ferate Române.

Câmpina a avut întotdeauna frumusețea sa aparte, așa, oraș mic de provincie cum era. În perioada interbelică, cel puțin, Câmpina avea un farmec deosebit, sau poate așa simțim noi astăzi, privind imaginile de altădată.

Lacul Curiacul este un lac natural, cu 10.700 mp luciu de apă, situat într-o zonă frumoasă, dar neglijată mult prea multă vreme. De-a lungul timpului, lacul a trecut prin momente grele, fiind sufocat de gunoaie, fiind poluat cu reziduuri petroliere, ba chiar și cu mizeria din canalizări. Se spune că aici, pe malurile lacului și chiar în apele sale, au fost aduse și cantități mari de moloz de la clădirile demolate în urma cutremurului din 1977. Ecosistemul lacului a avut mult de suferit în timp, Curiacul arătând ani la rând ca o adevărată mlaștină.

Știm cu toții povestea acestui castel unic în patrimoniul cultural românesc prin încărcătura simbolică pe care o poartă fiecare detaliu al construcției. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 125 de ani de când savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu a decis să construiască, la Câmpina, un edificiu în memoria fiicei sale, Iulia, plecată în lumea de dincolo la doar 19 ani. Atunci, în 1893, Hasdeu a desenat primul plan al edificiului, pe care l-a numit "Castelul celor 2 Iulii". Templul închinat fiicei și devenit loc de refugiu pentru tatăl îndurerat este, astăzi, Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu".