Vila Dumitrescu se afla pe Bulevardul Culturii, aproape de intersecția cu Strada Plevnei (Cotul Donului de mai târziu). A fost construită la începutul secolului al XX-lea și-i aparținea lui Gheorghe Dumitrescu, mulți ani director al societății petrolifere Steaua Română. Pentru frumusețea ei, pentru albul imaculat, i se mai spunea "Casa de zahăr".

Planurile pentru sediul Judecătoriei au fost realizate de celebrul arhitect Toma T. Socolescu în anul 1924. Construcția clădirii s-a desfășurat în perioada 1929-1930, iar activitatea efectivă începe în 1931. S-a numit mai întâi Judecătoria de Pace Mixtă din Plasa Câmpina, apoi Judecătoria Mixtă Câmpina (1948). O perioadă (anii '50-'60) a funcționat sub denumirea Tribunalul Popular al Raionului Câmpina, pentru ca ulterior să revină la denumirea Judecătoria Câmpina, așa cum se numește și astăzi.

Pasajul de la Ceas, din zilele noastre, este - fără îndoială - kilometrul 0 al Câmpinei. De-a lungul acestui serial am prezentat în mai multe episoade diverse instantanee din zona care astăzi este cunoscută sub numele de Pasajul de la Ceas. Imaginea de arhivă din acest episod este ceva mai nouă, nu are decât ceva mai mult de 40 de ani, fiind realizată la sfârşitul anilor '70.

Una dintre ultimele clădiri demolate înainte de 1989 a fost Hanul Palamida, clădirea acea stil bloc, lungă, unică în peisajul arhitectural câmpinean al vremii, situată pe Strada Goleşti, între străzile Hasdeu (fostă Lenin) şi Carol I (fosta 23 August). Clădirea a fost demolată cu puţin timp înainte de sfârşitul anului 1989 şi chiar în toamna aceluiaşi an societatea Neptun a început construcţia unui bloc, finalizat după Revoluţie.

Din fericire, există încă destule fotografii, unele mai vechi, altele mai noi, cu zona centrală a Câmpinei, mai ales a Bulevardului Carol I şi a ceea ce în zilele noastre numim "Pasajul de la Ceas".

În ultima vreme, lifturile blocurilor din Câmpina par să fi intrat într-o perioadă negră. În decurs de două săptămâni s-au înregistrat trei cazuri de persoane blocate în lift, fiind nevoie de intervenţia pompierilor de la ISU pentru rezolvarea situației.

Zona centrală a Câmpinei era în perioada interbelică foarte pitorească, ilustrând perfect imaginea unui târg de provincie. Am prezentat în mai multe rânduri imagini de colecţie de pe Bulevardul Carol I, artera principală a Câmpinei, care purta numele primului rege al României, aşa cum se întâmplă şi în prezent, după ce în perioada comunistă s-a numit 23 August.

Zona centrală a Câmpinei, mai exact km 0 de pe Bulevardul Carol I, a fost şi în perioada interbelică şi în zilele noastre, până mai deunăzi, locul preferat pentru sărbători. Şi pentru că în aceste zile are loc o nouă ediţie a "Serbărilor Toamnei", am dorit să punem faţă în faţă două imagini despărţite de aproape 100 de ani, cu momente de sărbătoare de ieri şi de azi.

O amplă acțiune de curățenie și igienizare s-a desfășurat sâmbătă, 15 septembrie, în comuna Poiana Câmpina, în cadrul campaniei "Let's do it, România!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în țara noastră. Poiana Câmpina a fost unul dintre cele 41 de puncte de înregistrare din Prahova, unde toți cei interesați puteau veni pentru a se alătura campaniei de curățenie.

Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.