Social

Unul dintre cei mai importanți arhitecți ai perioadei interbelice, Toma T. Socolescu, a proiectat multe clădiri în Câmpina, unele dintre ele emblematice pentru localitate și care sunt în picioare și astăzi. Ne referim aici la Colegiul "Grigoresc", la Judecătorie, la "Casa cu ceas" sau la "Casa cu lei".

De vreo două zile, cam aceasta este imaginea pe care o văd cei care trec pe Strada Ion Câmpineanu din municipiul Câmpina, în apropierea intersecției cu Plevnei. Acolo este o alee, o știm cu toții, pornește din Strada Câmpineanu și iese la cantonul CFR de lângă Lacul Curiacul. Gunoaiele au apărut peste noapte, saci întregi cu gunoaie și cutii aruncate pe alee și pe spațiul verde.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Câmpina se termina acolo unde începea platoul de sonde Bucea, actualul cartier Slobozia fiind o zonă locuită ceva mai recent, în perioada modernă, în ciuda vestigiilor de peste 3.000 ani găsite în curtea bisericii. Slobozia a aparţinut fie de Poiana Câmpina, fie de Băneşti, cert este că făcea parte din teritoriul administrativ al Câmpinei în acea perioadă.

În jurul pieţei din centrul Câmpinei au existat, mai ales în perioada interbelică şi chiar înaintea acesteia, tot felul de spaţii amenajate pentru diverse categorii de comercianţi.

Asociaţia "Câmpina Civică" şi Hotelul-Restaurant "Seva" şi-au unit forțele pentru a organiza o serie de cursuri gratuite de şah pentru elevii câmpineni. Miercuri, 3 octombrie, a avut loc prima întâlnire a profesorului Nicolae Achim cu elevii săi, chiar în sala de conferinţe a Hotelului "Seva".

Ca în fiecare an, Biblioteca Municipală "Dr. C.I. Istrati" organizează un concurs de creație literară destinat elevilor de la clasele a II-a până la a XII-a, de la unitățile de învățământ din municipiu. Concursul se desfășoară în perioada 8 octombrie - 29 noiembrie și are ca temă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Născut la Câmpina, Gheorghe Ștefănescu a fost un prosper om de afaceri în domeniul petrolului, la finalul secolului al XIX-lea. A fost una dintre personalitățile care și-au pus amprenta asupra localității și a donat orașului o clădire de... istorie.

Personalitatea lui Constantin I. Istrati a fost una de excepție - chimist, medic, membru titular al Academiei Române din anul 1899 şi preşedinte al Academiei între anii 1913-1916, ministru al Lucrărilor Publice (între 11 aprilie 1899 şi 9 ianuarie 1900) şi ministru al Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor (între 26 februarie şi 12 martie 1907), în ambele mandate premier fiind George Grigore Cantacuzino.