Zona centrală a Câmpinei era în perioada interbelică foarte pitorească, ilustrând perfect imaginea unui târg de provincie. Am prezentat în mai multe rânduri imagini de colecţie de pe Bulevardul Carol I, artera principală a Câmpinei, care purta numele primului rege al României, aşa cum se întâmplă şi în prezent, după ce în perioada comunistă s-a numit 23 August.

"Hora prahoveană" este un festival folcloric cu tradiție în municipiul Câmpina, ajuns la cea de-a 24-a ediție. Anul acesta, autoritățile locale au decis să includă "Hora prahoveană" în Festivalul "Serbările toamnei", prima zi a acestui eveniment fiind, astfel, dedicată exclusiv folclorului. 12 ansambluri folclorice din județul Prahova au participat la prima parte a "Horei prahovene", adică la spectacolul din timpul zilei. Câteva ore bune, copiii ne-au încantat cu prestația lor pentru care merită toate aplauzele noastre.

A devenit o tradiţie în ultimii ani ca în prima zi a Festivalului "Serbările Toamnei", chiar după festivitatea de deschidere, să aibă loc premierea elevilor olimpici şi a sportivilor cu rezultatele deosebite la competiţii naţionale şi internaţionale. La fel s-a întâmplat şi sâmbătă, 15 septembrie, în prima zi a "Serbărilor Toamnei", premierea fiind oficiată de primarul Horia Tiseanu, primarul din Cimișlia (Republica Moldova) - Gheorghe Răileanu, consilierii locali Livia Lupu, Gabriel Dima, Andrei Duran și Adrian Dochia.

Sâmbătă seară, în jurul orei 20.30, trei adolescenți, cu vârste de 15, 16 şi 17 ani, au anunţat că s-au rătăcit în pădure, undeva între Mislea şi Buştenari. Ei plecaseră cu bicicletele la o plimbare prin pădure şi s-au rătăcit. Unul dintre ei avea un telefon mobil, de la care a putut alerta autorităţile şi solicita ajutor.

Zona centrală a Câmpinei, mai exact km 0 de pe Bulevardul Carol I, a fost şi în perioada interbelică şi în zilele noastre, până mai deunăzi, locul preferat pentru sărbători. Şi pentru că în aceste zile are loc o nouă ediţie a "Serbărilor Toamnei", am dorit să punem faţă în faţă două imagini despărţite de aproape 100 de ani, cu momente de sărbătoare de ieri şi de azi.

Ediţia din acest an a Festivalului "Serbările Toamnei", care a început sâmbătă, 15 septembrie, la Câmpina, se desfăşoară sub semnul Centenarului Marii Uniri. De altfel, aproape toţi cei care au vorbit la deschiderea oficială a festivalului au făcut referire la acest eveniment, la Anul Centenarului, dar o singură persoană a purtat pe piept, cu mare mândrie, o insignă cu însemnele Centenarului - primarul oraşului Cimişlia, din Republica Moldova, Gheorghe Răileanu.

Cea de-a XI-a ediție a Festivalului "Serbările Toamnei" a debutat cu tradiționala paradă desfășurată pe un traseu nou, având în vedere schimbarea locației evenimentului. Cum scena a fost amplasată în zona Parcului Trandafirilor (notariate) și nu în intersecția de la fosta Casă a Cărții, fanfara, ansamblurile folclorice și oficialitățile au mers de la Policlinica Municipală până la scenă, printre terasele amplasate pe stânga Bulevardului Carol I și standurile comercianților, amplasate în partea dreaptă. Privirile tuturor au fost atrase de copiii și tinerii îmbrăcați în superbe costume populare.

Vineri după-amiază a avut loc primul meci al etapei a 5-a, care era şi cel mai aşteptat meci al rundei, la Boldeşti deplasându-se campioana en-titre, CS Blejoi. Sâmbătă au avut loc alte două partide, ultimele întâlniri fiind programate astăzi. S-au marcat 25 de goluri şi s-au înregistrat două victorii ale gazdelor, trei remize şi două succese ale oaspeţilor.

O amplă acțiune de curățenie și igienizare s-a desfășurat sâmbătă, 15 septembrie, în comuna Poiana Câmpina, în cadrul campaniei "Let's do it, România!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în țara noastră. Poiana Câmpina a fost unul dintre cele 41 de puncte de înregistrare din Prahova, unde toți cei interesați puteau veni pentru a se alătura campaniei de curățenie.

Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.