Sunt semeni de-ai noștri care fac lucruri pe care nici nu știi cum să le cataloghezi. Efectiv te șochează cu faptele lor, iar apoi cu justificările pe care le aduc. Un locuitor al comunei Brebu, satul Pietriceaua, a venit la Câmpina pentru a obține de la un veterinar carnet de sănătate pentru câinele său. A adus și câinele, doar că l-a lăsat închis în portbagajul mașinii. Mașina în soare, în parcarea din spatele CEC-ului. Și omul a plecat liniștit, și-a făcut piața, a mers apoi la veterinar. Aproape o oră și jumătate câinele s-a zbătut în portbagaj, iar alarma mașinii a sunat continuu.

Una dintre cele mai frumoase clădiri din Câmpina, Casa cu Grifoni, de pe Bulevardul Culturii, a fost la început o proprietate privată. O casă construită în perioada 1901-1902 de Gheorghe Ștefănescu, un prosper om de afaceri din domeniul petrolului (normal). A fost prima clădire din Câmpina iluminată electric, având la subsol un grup electrogen adus din Germania. După primul război mondial, Gheorghe Ștefănescu s-a retras din afaceri și a donat clădirea pentru a funcționa aici prima școală de maiștri sondori și rafinori din lume. A fost un gest filantropic cum nu se mai întâmplă în zilele noastre.

Lipsa locurilor de parcare este o mare problemă în Câmpina, știm cu toții. Zona Pieței Centrale este una foarte aglomerată, uneori de-a dreptul haotică, știm și asta. Că se parchează inclusiv în locurile unde acest lucru este interzis, nu mai reprezintă o noutate. Că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, a devenit o stare de normalitate.

Poate părea un lucru minor, dar spune multe despre harababura din Primăria Câmpina. În iulie 2018, Primăria trimite scrisori pe Strada Plopilor, o stradă care nu mai poartă această denumire de mai bine de 20 de ani. Practic, Plopilor s-a transformat în Constantin Stere la câțiva ani după revoluție, prin decizie a administrației locale, desigur. Noroc că mai există și factori poștali care își mai amintesc vechile denumiri ale străzilor. Totuși, o instituție publică precum Primăria nu are voie să facă asemenea gafe, mai ales într-o comunicare oficială către cetățeni.

Câmpinatv.ro vă prezintă începând de astăzi, timp de 100 de zile, câte o fotografie cu Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi. Este o rubrică pe care noi am denumit-o "Câmpina, România 100" și pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului. Începem cu Casa Poporului, o clădire impozantă, situată în zona centrală a localității.

Scriam recent de impasul în care au intrat lucrările de modernizare a Străzii Parcului din municipiul Câmpina din cauza pungilor de reziduuri petroliere descoperite de firma constructoare în timpul săpăturilor. Între timp, în jurul celor două pungi cu reziduuri petroliere au fost realizate bazine colectoare și apoi au fost acoperite, reluându-se și lucrările de modernizare a străzii.

Continuăm seria "amintirilor din Câmpina de altădată" cu o imagine a selecţionatei de baschet a liceelor din Câmpina, în anul 1967. Era o vreme când, la nivelul unităților de învățământ, se dădea o mare atenție sportului și cu precădere sporturilor de echipă. 

V-am prezentat în ultima vreme locuri de joacă distruse de... nu se știe cine. Bănci, leagăne și balansoare rupte, tobogane sparte, carusele deteriorate. În Turnătorie, în Slobozia, pe Bulevardul Culturii, acum și la locul de joacă din Cartierul Erupției.

Două concursuri de recrutare pentru ocuparea a două funcții publice importante din Primăria Câmpina s-au finalizat luna aceasta. Este vorba despre funcția de șef al Serviciului de Achiziții Publice și Programe de Finanțare și cea de șef al Serviciului de Buget, Finanțe și Contabilitate. Concursul pentru prima funcție a fost câștigat de Mihaela Ionete, consilier superior în cadrul compartimentului respectiv, iar concursul pentru cea de-a doua funcție a fost câștigat de Loredana Pulez, care era șef interimar.

Sunt aproape doi ani de când pe DN1, la km 98, între Cornu și Câmpina, pe o distanță de 35 de metri, se circulă pe o singură bandă pe sensul de mers spre Ploiești. În toamna lui 2016, aici s-a produs o alunecare de teren, o surpare a taluzului dintre drumul național și râul Prahova, din cauza cantității mari de precipitații, dar și din cauza apărărilor de mal, care erau foarte vechi și au cedat. Astfel, surparea a ajuns până aproape de carosabil.