Câmpina s-a mândrit multă vreme cu statutul de oraș cu cel mai mare număr de intelectuali raportat la mia de locuitori. Nu știe nimeni cât de actuală mai este această statistică, dar toată lumea cunoaște și recunoaște că în Câmpina au fost și încă mai sunt dascăli de mare valoare. Unul dintre aceștia este profesorul Ion Bălu.

Este unanim recunoscut faptul că dezvoltarea Câmpinei este strâns legată de exploatarea petrolului, iar deschiderea Rafinăriei "Steaua Română", prima rafinărie din țară, a însemnat un adevărat "boom" economic și social, o revoluție industrială pentru Câmpina și împrejurimi.

Cele mai multe dintre personalitățile românești pe care le vom evoca în acest serial nu sunt născute în Câmpina, dar s-au legat de urbea noastră în diverse împrejurări. Totuși, există și personalități care au copilărit aici, în Câmpina și care au revenit mereu cu drag acasă. Este cazul marelui actor Eusebiu Ștefănescu.

Câmpina a avut dintotdeauna o zonă rezidențială, acolo unde oamenii cu posibilități financiare peste medie își construiau case. Ieri era zona Bulevardului Elisabeta (actualmente Bulevardul Culturii), astăzi este zona Câmpinița - Muscel. Dar cu toate acestea, în perioada interbelică, chiar pe strada principală, Carol I, se afla o vilă impozantă, care atrăgea atenția tuturor - casa avocatului Costică Dușescu, un avocat de succes din acea perioadă.

Boierul Dumitru Hernia s-a stabilit la Câmpina în anul 1880 și, în ciuda perioadei scurte în care a trăit aici, el trecând în neființă în anul 1885, și-a lăsat o puternică amprentă asupra zonei. A fost înmormântat într-o capelă în stil baroc, un veritabil monument de artă, aflată astăzi în ruină.

Școala lui Scripcă era cunoscută astfel după numele directorului său, Anastasie Scripcă, un dascăl de mare valoare al Câmpinei. Născut pe 27 aprilie 1869, Scripcă a intrat în învățământ pe 1 mai 1892 și avea să fie director al Școlii nr. 1 de Băieți Câmpina între anii 1905-1906 și 1919-1934, până s-a pensionat. 

Inginerul Anton Raky a fost o personalitate internațională. S-a născut și a studiat în Germania, a explorat resurse uriașe în America Centrală și de Sud, Africa, Asia și Europa, pentru ca la începutul anilor 1900 să vină la Câmpina, atras de aurul negru. Un inginer vizionar, un mare inventator în domeniul tehnologiei de foraj, un om care a avut o imensă contribuție la dezvoltarea industriei petrolului din România și, de ce nu, la dezvoltarea Câmpinei.

La începutul anilor '20, comunitatea italiană din Câmpina număra aproximativ 140 de persoane, iar cea mai importantă familie de italieni stabilită aici era cea a arhitectului Luigi Lezza. Familia Lezza locuia într-o vilă impresionantă pe Strada B.P. Hasdeu, la nr. 45, o vilă proiectată și construită chiar de către reputatul arhitect. Trei generații ale familiei Lezza și-au trăit viața în Câmpina.

De-a lungul istoriei, numeroase personalităţi ale României s-au intersectat în activităţile lor publice sau private cu Câmpina. O somitate în domeniul aeronauticii, fizician și inventator, Henri Coandă a venit la Câmpina în 1970, pentru a inaugura pista de aeromodele de pe Muscel. 

Una dintre clădirile semnificative în istoria Câmpinei, primul sediu al Primăriei, Casa Carcalechi, se afla la intersecţia bulevardului central al urbei noastre cu Calea Telegii, denumită apoi Strada I.C Brătianu, actuala Calea Doftanei.