La intersecția Bulevardului Carol I cu Strada Oituz se află un parc de distracții, un loc de joacă pentru copii, care astăzi este cunoscut sub denumirea "Mițu-Chițu". Dar pentru mulți câmpineni, acest parc înseamnă amintiri frumoase din vremea în care se numea Parcul Pionierilor și mai târziu Parcul cu role.

Pe Câmpinița, în apropierea casei lui Nicolae Grigorescu și la doi pași de Vila Crăciun (Casa Pionierilor de mai târziu) se afla un imobil somptuos, o vilă deosebită în care locuia inginerul Sava, unul dintre directorii Rafinăriei din perioada interbelică, împreună cu familia. Aici în această casă, la invitația proprietarului, marele George Enescu a cântat de mai multe ori, acompaniat la pian chiar de doamna Sava. Erau vremuri înfloritoare pentru Câmpina din toate punctele de vedere.

Bunicul pe linie maternă al istoricului Negu Djuvara a fost un respectat boier din zona noastră, Petre Grădișteanu, înrudit cu mari familii ale istoriei - Mușatinii și Cantacuzinii. Fiica acestuia, Tinca Grădișteanu, a fost mama lui Neagu Djuvara, reputatul istoric și diplomat, dispărut dintre noi în ianuarie 2018, la aproape 102 ani. În copilărie, Neagu Djuvara își petrecea vacanțele la Câmpina, în casa de pe Aleea Scărișoara, înconjurată de șase hectare de grădină, după cum a scris Neagu Djuvara în "Memoriile" sale.

Luni după-amiază, la Școala Postliceală "Louis Pasteur" din municipiul Câmpina a avut loc festivitatea de deschidere a noului an școlar. Aproximativ 250 de cursanți au intrat în noul an de învățământ la cele două specializări - asistent medical de medicină generală și asistent farmacie. În centrul atenției au fost, bineînțeles, bobocii, dar probabil că emoțiile cele mai mari le-au avut elevii din anii II și III, care au fost premiați pentru rezultalele obținute în anul școlar trecut. (video)

I se spunea "alimentara de la linie" pentru că se afla la doi pași de liniile de cale ferată pe care circulau trenurile ce aduceau materie primă la rafinărie și plecau încărcate cu produsele rafinate. Era situată la intersecția Bulevardului Carol I (strada 23 August, cum s-a numit în perioada comunistă) cu Frații Golești. Unii câmpineni își amintesc și de alte denumiri ale micuței alimentare - "la Buzățoiu" sau la "aprozarul lui Gheorghe".

În primele cinci zile ale acestei luni, la Constanța a avut loc cea de-a V-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Lectură la care au participat 60 de elevi (cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani) din cinci țări: Qatar, Ucraina, Republica Moldova, Cipru și România. Din lotul țării noastre au făcut parte elevii care au obținut premiile I, II și III la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română și la Olimpiada Națională "Lectura ca abilitate de viață". Printre aceștia s-a aflat și o câmpineancă - Mara Merca, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național "Nicolae Grigorescu".

De-a lungul timpului, Primăria Câmpina a funcționat în clădiri frumoase, cu o arhitectură deosebită, clădiri - simbol în vremurile acelea. Situația nu s-a schimbat, chiar și în zilele noastre sediul Primăriei se află într-un imobil splendid, Casa cu Grifoni, o clădire cu o istorie bogată.

În anul 1974, din dispoziția Elenei Ceaușescu, la Câmpina, pe Strada I.H. Rădulescu, au fost construite două case solare. Ambele clădiri erau dotate cu panouri din sticlă pentru captarea energiei solare. Prima casă solară, cea de la stradă, de dimensiuni mai mici, urma să fie încălzită pe baza unor curenți de aer cald, care ajungeau în camere printr-un sistem special de conducte.

Este de-a dreptul fascinant să vezi cum se schimbă o localitate în decursul a aproape 100 de ani. Câmpina a avut întotdeauna un farmec aparte, iar noi considerăm că este minunat atunci când putem arăta în imagini cum a evoluat orașul în decursul a zeci de ani. Iată centrul Câmpinei, kilometrul zero, cum s-ar spune, în anii '30, în anii '70 și în zilele noastre.

La începutul perioadei interbelice, zona dintre actuala Piață Centrală şi bulevardul principal, care purta şi atunci denumirea Carol I, era cunoscută ca Piaţa Ştirbei-Vodă. Aici se aflau o mulţime de magazine, cu cele mai diverse şi mai colorate mărfuri, care confereau un aspect pitoresc centrului Câmpinei.