La Spitalul Municipal Câmpina au început lucrările de reabilitare și modernizare a blocului operator, o investiție de aproximativ 645.000 lei (fără TVA), fondurile necesare fiind asigurate de la bugetul local. Este vorba doar despre o parte a blocului operator (trei săli și holul) pentru că, după cum ne-a precizat managerul spitalului, dr. Călin Tiu, o reabilitare completă a etajului I ar necesita foarte mulți bani. De aceea, lucrările la etajul I se vor desfășura etapizat: anul acesta va fi reabilitată o parte a blocului operator, anul viitor - cealată parte, iar în 2020 - terapia intensivă.

Operatorul de salubritate Floricon Salub anunță că, din luna octombrie 2018, în municipiul Câmpina, deșeurile reciclabile de plastic și cele de hârtie/carton vor fi colectate separat de la populație, de două ori pe lună, mai exact în a doua și a patra sâmbătă din fiecare lună.

Pe Strada Schelelor, în apropierea intersecţiei cu Alea Parcului, unde este situată Capela Hernea, se află un parc. Chiar în faţa unuia dintre corpurile Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice (ICPT), clădire abandonată în prezent.

După cum știți deja, în 2018, ședințele Consiliului Local Câmpina încep cu "Minutul Centenarului", așa cum a propus, încă de la începutul anului, decanul de vârstă al consilierilor câmpineni, Dragomir Enache. La ședința de marți, 25 septembrie, noul episod al "Minutului Centenarului" a fost prezentat de consilierul Monica Clinciu, care a vorbit despre administrația locală câmpineană la începutul celui de-al doilea război mondial și restricțiile impuse locuitorilor orașului de ocupația germană.

Vila Crăciun, cunoscută câmpinenilor ca fosta Casă a Pionierilor, a fost construită la începutul secolului trecut de familia Crăciun, cea care deținea și o faimoasă librărie în centrul orașului. Familia Crăciun a avut trei fete - Irina, Maria și Olimpia. Regina Maria și fiica ei cea mică, Principesa Ileana, veneau des la Câmpina, mai ales în drumul lor spre Castelul Peleș, pentru a-și comanda costume populare la atelierul de cusături al celor trei surori. Principesa Ileana a petrecut chiar mai multe vacanțe la Vila Crăciun din Câmpina. Veneau aici și alte personalități ale vremii: actrița Elvira Godeanu, scriitorii Alexandru Kirițescu și Zaharia Stancu, pictorul Octavian Angheluță și alții.

Prima ediție a Turului Ciclist al României a avut loc în anul 1934, dar înainte de asta, în perioada 1910-1913 a existat "Circuitul Munteniei" (Circuit Wallachia). Era o competiție care se bucura de o mare popularitate și al cărei traseu a inclus, în primii doi ani, și Câmpina. Se pleca de la București, se trecea prin Ploiești, Câmpina, Sinaia, Târgoviște, Câmpulung, Curtea de Argeș și înapoi la București. Acesta a fost traseul inițial, modificat ulterior și extins pentru ca un număr cât mai mare de români să se bucure de această competiție.

Înainte de Parcul Pionierilor, înainte de Parcul cu role și, bineînțeles, cu mult înainte de Parcul Mițu-Chițu de astăzi, pe locul respectiv se afla o vilă maiestuoasă. Era Vila Provinceanu și aparținea unei familii de marcă din Câmpina, de la începutul secolului trecut - familia preotului Constantin Provinceanu. Era preotul Bisericii "Sfinții Voievozi" sau Biserica de la Lac, cum i s-a spus întotdeauna, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Câmpina, atestat documentar de pe la 1476.

Cei peste 200 de elevi ai Școlii Gimnaziale "Învățător Ion Mateescu" din Poiana Câmpina au mers sâmbătă, 22 septembrie, în excursie la Dino Park și Cetatea Râșnov. Copiii au fost însoțiți de cadrele didactice, iar alături de cei mici au mers și părinții, în unele cazuri. Este tradiționala excursie de la începutul anului școlar, organizată de primarul comunei, Alin Moldoveanu.

Bulevardul Elisabeta din Câmpina, aşa cum se numea în perioada interbelică Bulevardul Culturii de astăzi, era nu numai locul preferat de promenadă al câmpinenilor, ci şi locul în care se construiau unele dintre cele mai frumoase case ale oamenilor cu bani ai vremii.

Vila Dumitrescu se afla pe Bulevardul Culturii, aproape de intersecția cu Strada Plevnei (Cotul Donului de mai târziu). A fost construită la începutul secolului al XX-lea și-i aparținea lui Gheorghe Dumitrescu, mulți ani director al societății petrolifere Steaua Română. Pentru frumusețea ei, pentru albul imaculat, i se mai spunea "Casa de zahăr".