Lacul Curiacul este un lac natural, cu 10.700 mp luciu de apă, situat într-o zonă frumoasă, dar neglijată mult prea multă vreme. De-a lungul timpului, lacul a trecut prin momente grele, fiind sufocat de gunoaie, fiind poluat cu reziduuri petroliere, ba chiar și cu mizeria din canalizări. Se spune că aici, pe malurile lacului și chiar în apele sale, au fost aduse și cantități mari de moloz de la clădirile demolate în urma cutremurului din 1977. Ecosistemul lacului a avut mult de suferit în timp, Curiacul arătând ani la rând ca o adevărată mlaștină.

Știm cu toții povestea acestui castel unic în patrimoniul cultural românesc prin încărcătura simbolică pe care o poartă fiecare detaliu al construcției. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 125 de ani de când savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu a decis să construiască, la Câmpina, un edificiu în memoria fiicei sale, Iulia, plecată în lumea de dincolo la doar 19 ani. Atunci, în 1893, Hasdeu a desenat primul plan al edificiului, pe care l-a numit "Castelul celor 2 Iulii". Templul închinat fiicei și devenit loc de refugiu pentru tatăl îndurerat este, astăzi, Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu".

În Casa Princiară a lui Dimitrie Barbu Știrbei a funcționat, din 1919, primul liceu din Câmpina, instituție care a purtat numele prințului, după cum am scris într-un episod precedent. La început a fost un liceu mixt, apoi a fost împărțit în liceu de fete și liceu de băieți. În anul 1925, autoritățile locale au decis construirea unei noi clădiri, tot pe terenul donat de Martha de Blome, fiica prințului Știrbei. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul Toma T. Socolescu în 1926, în același an obținându-se și aprobarea de la Ministerul Educației.

După reparaţiile efectuate la cabinetele medicale de pe străzile Tineretului, Calea Doftanei şi Griviţei, în această vară au fost efectuate și s-a făcut recepţia tehnică și la lucrările de reparații de la cabinetele medicale de pe Strada Castanilor. În cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, medicul şi consilierul local Mihaela Petrovici a mulţumit administrației locale pentru aceste lucrări, dar a atras atenţia şi asupra unor disfuncţionalităţi ivite la finalul reparațiilor. În mare parte, problemele legate de calitatea lucrărilor au fost confirmate de viceprimarul Adrian Piţigoi, care a promis că lucrurile se vor rezolva.

În anul 1864, prințul Dimitrie Barbu Știrbei a cumpărat, la Câmpina, mai multe proprietăți printre care și pădurea de la Voila. Aici a construit, în anii 1868-1870, un castel impresionant, în stil eclectic, cu linii ascuțite, ferestre mici și scări interioare înguste, o îmbinare a unor elemente în stilul Renașterii târzii cu forme neoclasice. Castelul de la Voila a supraviețuit trecerii timpului, dar a avut o istorie zbuciumată.

În anii '60, '70, '80, majoritatea întreprinderilor din Câmpina - ca de altfel din întreaga ţară - aveau secţii sportive, aveau echipe de fotbal. În Câmpina, societatea IRA, dispărută între timp, din păcate, a avut echipă de fotbal care a ajuns până la nivelul Diviziei C (Liga a treia, de astăzi).

Cinematograful din Câmpina, denumit mai întâi "23 August", apoi "Central", a fost construit în anul 1959. Pentru multe generații de câmpineni și locuitori ai comunelor vecine, acesta a fost locul unor momente frumoase, locul unor povești frumoase din adolescență și tinerețe. Cinematograful reprezintă o amintire deosebită pentru mulți dintre noi și poate un gând nostalgic de neînțeles pentru generațiile de astăzi.

Mai mulţi cititori, majoritatea conducători auto, ne-au semnalat riscul crescut de accidente rutiere pe care îl prezintă o porţiune din parcarea de pe Strada Republicii din Câmpina. Este un loc pe care îl ştiu toţi câmpinenii, fiind situat în apropiere pieţei şi a mai multor complexe comerciale, un loc unde se produc frecvent tamponări şi unde principala regulă de circulație este... mica înţelegere.

În anul 1974, pe Strada I.H. Rădulescu din Câmpina, la baza dealului Muscel, au fost construite două case solare, din ordinul Elenei Ceaușescu. A fost aleasă Câmpina deoarece era considerată a doua zonă din țară ca număr de zile însorite din an, după Constanța, dar spre deosebire de această localitate, Câmpina era ferită de vânturile puternice care afectau litoralul.

În perioada interbelică, birjele erau taxiurile localității. Cu birja se mergea la gară și... retur, cu birja se mergea prin oraș, iar prețurile pe care pasagerii le plăteau birjarilor erau stabilite prin Ordonanță a Consiliului Comunal Câmpina. O cursă până la gară sau o cursă de jumătate de oră prin oraș costa 50 de lei. O oră în oraș în zi de lucru costa 80 de lei, iar o oră cu birja, în zi de sărbătoare, costa 100 lei. (facsimil)