Pe Bulevardul Carol I, în zona centrală de ieri și de astăzi, în anii '50-'60 se afla un magazin cunoscut de toată lumea - Magazinul Agneta. Era într-o clădire impunătoare, cu o arhitectură în stil neoclasic. Un magazin cu produse aduse din țările calde, cum se spunea odinioară - măsline, lămâi, mirodenii.

Melodia reprezintă un mesaj pentru românii de pretutindeni și este un cover după cântecul cu același nume al lui Jean Moscopol, celebrul cântăreț din perioada interbelică, plecat din România în 1945 din cauza comuniștilor și decedat în exil. "Acolo azi e toamnă rece și plâng toți frații în țara mea/Sunt lacrimi care n-au să sece cât timp vor fi păgâni în ea/Dar va veni o primăvară cum a venit și în trecut/Și-am să mă-ntorc acolo iară/În țara-n care m-am născut."

Sala Monovici a fost cel mai vechi cinematograf din Câmpina. A fost construită după primul război mondial și aparținea familiei Monovici. Era situată pe Bulevardul Elisabeta, actualul Culturii, la intersecția cu Strada Plevnei. Era o sală cu 300 locuri la parter, cu balcon și câteva loje. Pe scenă era montat un ecran mare pe care erau proiectate filmele, dar aici, pe scena de la Sala Monovici, au avut loc numeroase spectacole de teatru.

Mihai Albu a fost un om bun, dedicat profesiei sale, pasionat de aviație, încântat de călătorii. A făcut parte din vechea gardă a liberalilor câmpineni, dar s-a retras ușor, ușor din politică, de aproape opt ani și nu a regretat asta. Avea un extraordinar simț al umorului, dar unul rasat, cum doar oamenii inteligenți îl au. Orice discuție cu el era o încântare, o bucurie. Un om calm, cald și calculat, un om citit și foarte corect. Marți a plecat dintre noi pentru totdeauna, după o suferință grea. Familia îi anunță pe colegi și prieteni că joi va fi condus pe ultimul drum. 

La inițiativa profesoarei Lucreția Ciobanu și cu sprijinul societății "Steaua Română", la Câmpina a fost înființat, în anul 1923, Liceul de fete "Iulia Hasdeu". La început avea trei clase și 114 eleve și a funcționat în localul Școlii Primare de Băieți nr. 1 Câmpina. În 1931 s-a mutat în sediul propriu, de la intersecția străzii Griviței cu strada Mărășești. Clădirea era mult mai mică, abia se finalizase aripa dinspre strada Mărășești, iar în 1934 a fost construită aripa dinspre Griviței. 

Doctorul în medicină Constantin I. Istrati, fost președinte al Academiei Române și ministru al lucrărilor publice în Guvernul George Gr. Cantacuzino, a ales să-și construiască o casă de vară la Câmpina, în 1889. Era prieten vechi cu Nicolae Grigorescu și cu Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalități ale culturii române care, de asemenea, au trăit la Câmpina spre finalul vieții.

Un nou accident s-a produs în această după-amiază la intersecția străzii Maramureș cu strada Ana Ipătescu din municipiul Câmpina, o intersecție unde se produc frecvent astfel de evenimente rutiere. În acest accident au fost implicate o autoutilitară aparținând firmei Apă Talea și un autoturism Volkswagen, cu numărul de înmatriculare PH-11-JKT. 

Unii dintre dvs, probabil vă amintiți imaginea de arhivă (foto Mircea Nicolescu). A fost făcută la începutul anilor '80, după reparațiile efectuate în urma cutremurului din 1977. Unde s-a putut, s-a reparat, unde nu, s-a demolat.

Promoția 2018 a Școlii Postliceale "Louis Pasteur" din Câmpina a trecut, la acest final de săptămână, prin emoțiile ceremoniei de absolvire. Este vorba despre două clase, în total 60 de absolvenți de la specializarea asistent medical generalist (AMG), adică a 16-a promoție de asistenți de la unitatea de învățământ fondată de Asociația AMUS France Roumanie. Sau "promoția 100", cum le place absolvenților să spună având în vedere că este promoția care a absolvit școala în Anul Centenarului.

Lacul Bisericii este una dintre zonele din municipiu extrem de îndrăgite de câmpineni. De câmpinenii de ieri și de câmpinenii de astăzi. Un loc în jurul căruia au fost țesute mai multe legede care-i sporesc misterul, dar și farmecul.