Mircea Ionescu Quintus a fost unul dintre cei mai importanți politicieni ai Prahovei și României, veteren de război, deținut politic în perioada regimului comunist, senator și ministru al Justiției după 1990, dar și scriitor. Mircea Ionescu Quintus a fost de foarte multe ori oaspetele Câmpinei, în diferite împrejurări, cu caracter politic sau nu. Avea mulți prieteni aici, iar un lucru mai puțin cunoscut, a fost președintele de onoare al Fundației Culturale "Nicolae Grigorescu" din Câmpina.

Zona Câmpinei datorează în cea mare măsură dezvoltarea sa descoperirii petrolului și exploatărilor create aici la finalul secolului al XIX-lea. Petrolul era depozitat în batale săpate în pământ, apoi în rezervoare de lemn, iar mai târziu în rezervoare metalice. Societatea "Regatul Român", condusă de Anton Raky, a construit la Poiana Câmpina, în 1899, o hală din lemn, iar apoi, în 1904, a înlocuit-o cu o hală metalică, iar aici erau păstrate sculele de foraj și erau realizate rezervoarele pentru depozitarea petrolului. Au fost aduse mașini și specialiști din Germania, tablă de la Reșița, acesta fiind începutul a ceea ce mai târziu a fost Uzina Poiana.

Apropierea de București, dar și statutul privilegiat pe care Câmpina îl avea, mai ales în perioada interbelică, dar și în primii ani de după război, de oraș prosper, cu oameni bogați, iubitori de cultură și artă, au facilitat prezența pe scenele din Câmpina a unor mari artiști. Unul dintre aceștia este Constantin Nottara, care a jucat în mai multe rânduri pe scena de la Sala Monovici.

Asociația Together România derulează, în perioada octombrie 2018-februarie 2019, proiectul "NO BULLYING" care cuprinde acțiuni integrate pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying din școlile locale. Este un proiect cu suport financiar nerambursabil de la Fundația Europeană de Tineret (EYF). Bullying-ul este definit ca un comportament ostil, agresiv, de luare în derâdere, de umilire a unei alte persoane. 

Peste 60 de locuitori de pe Calea Doftanei din municipiul Câmpina, exasperați de condițiile în care sunt nevoiți să trăiască din cauza tergiversării lucrărilor de canalizare, au întocmit un memoriu pe care l-au transmis Primăriei Câmpina prin intermediul Asociației "Câmpina Civică". Răspunsul administrației locale este dezamăgitor

La începutul anilor '70, la Câmpina, pe un platou din partea de est a orașului, se ridica Întreprinderea de Piese Turnate Câmpina. Astăzi, poarta de intrare în Turnătoria Centrală Orion mai este deschisă doar pentru lichidatorul judiciar.

Câți români au auzit, oare, de Carol Przybilla? Probabil că foarte puțini și nu din vina lor. Carol Przybilla a fost un mare savant, un inventator cu o inteligență uluitoare, de pe urma căruia statul român a făcut bani mulți. Și același stat român a făcut tot posibilul ca numele lui Przybilla să dispară din orice document oficial. Din fericire, mai există oameni are au lăsat mărturii despre acest mare inventator. Carol Przybilla s-a născut la Câmpina, la 14 noiembrie 1902, a absolvit două facultăți din Germania și a fost prieten cu Albert Einstein, căruia i-a și împărtășit marea lui idee de a inventa un aparat pentru tratamente biologice. 

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" este cel mai vechi lăcaș de cult ortodox din municipiul Câmpina. Este cunoscută ca Biserica de la Han sau Biserica de la Brazi și este înscrisă în lista județeană a monumentelor istorice. Din pisania săpată în piatră pe faţada exterioară reiese că biserica a fost construită în anul 1833, de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, însă există unele indicii care arată că aici a funcţionat un lăcaş de cult, din piatră, încă din anul 1729, când moşia Câmpina era stăpânită de familiile Câmpineanu și Lupoianu.

Sunt mulți actori care și-au intersectat viața sau cariera cu Câmpina. Unii au venit, au jucat pe scenă, au plecat. Alții au venit și revenit și... revenit. Și-au făcut prieteni aici, au apărut în fața publicului pentru a-și povesti experiența, chiar s-au mutat în zona noastră. Din această categorie face parte și unul dintre cei mai bine cotați actori români ai momentului, Marcel Iureș.

Cel mai vechi imobil care și-a păstrat folosința de școală pe parcursul întregii sale existențe este școala din Cartierul Slobozia. Construcția datează din jurul anului 1900 și după ce foarte multă vreme a găzduit școala din cartier, acum aici se află sediul Școlii Sanitare Postliceale "Louis Pasteur", care anul acesta sărbătorește 20 de ani de la înființare.