Câmpina a avut dintotdeauna o zonă rezidențială, acolo unde oamenii cu posibilități financiare peste medie își construiau case. Ieri era zona Bulevardului Elisabeta (actualmente Bulevardul Culturii), astăzi este zona Câmpinița - Muscel. Dar cu toate acestea, în perioada interbelică, chiar pe strada principală, Carol I, se afla o vilă impozantă, care atrăgea atenția tuturor - casa avocatului Costică Dușescu, un avocat de succes din acea perioadă.

Boierul Dumitru Hernia s-a stabilit la Câmpina în anul 1880 și, în ciuda perioadei scurte în care a trăit aici, el trecând în neființă în anul 1885, și-a lăsat o puternică amprentă asupra zonei. A fost înmormântat într-o capelă în stil baroc, un veritabil monument de artă, aflată astăzi în ruină.

Școala lui Scripcă era cunoscută astfel după numele directorului său, Anastasie Scripcă, un dascăl de mare valoare al Câmpinei. Născut pe 27 aprilie 1869, Scripcă a intrat în învățământ pe 1 mai 1892 și avea să fie director al Școlii nr. 1 de Băieți Câmpina între anii 1905-1906 și 1919-1934, până s-a pensionat. 

Inginerul Anton Raky a fost o personalitate internațională. S-a născut și a studiat în Germania, a explorat resurse uriașe în America Centrală și de Sud, Africa, Asia și Europa, pentru ca la începutul anilor 1900 să vină la Câmpina, atras de aurul negru. Un inginer vizionar, un mare inventator în domeniul tehnologiei de foraj, un om care a avut o imensă contribuție la dezvoltarea industriei petrolului din România și, de ce nu, la dezvoltarea Câmpinei.

La începutul anilor '20, comunitatea italiană din Câmpina număra aproximativ 140 de persoane, iar cea mai importantă familie de italieni stabilită aici era cea a arhitectului Luigi Lezza. Familia Lezza locuia într-o vilă impresionantă pe Strada B.P. Hasdeu, la nr. 45, o vilă proiectată și construită chiar de către reputatul arhitect. Trei generații ale familiei Lezza și-au trăit viața în Câmpina.

De-a lungul istoriei, numeroase personalităţi ale României s-au intersectat în activităţile lor publice sau private cu Câmpina. O somitate în domeniul aeronauticii, fizician și inventator, Henri Coandă a venit la Câmpina în 1970, pentru a inaugura pista de aeromodele de pe Muscel. 

Una dintre clădirile semnificative în istoria Câmpinei, primul sediu al Primăriei, Casa Carcalechi, se afla la intersecţia bulevardului central al urbei noastre cu Calea Telegii, denumită apoi Strada I.C Brătianu, actuala Calea Doftanei.

Până la construirea actualei şosele care leagă Bucureştiul de Braşov, DN1, traficul din Capitală spre Sinaia, spre munte, se derula prin Câmpina. Pe aici, prin Câmpina, trecea inclusiv Familia Regală a României în drum spre Castelul Peleș. Iar Regina Maria a României se oprea deseori în micul nostru târg de provincie.

Vă prezentăm o nouă imagine cu frumoasa Primărie a Câmpinei din perioada interbelică. De altfel, trebuie să recunoaștem cu toții, în ultimii 100 de ani Câmpina a avut sedii frumoase în care a funcționat Primăria. Din păcate, imobilul din imagine nu mai există. Aici, Primăria a funcționat din 1922 și până în anii '60.

Constantin Marin se identifică, în mod cert, cu Corul "Madrigal", al cărui întemeietor şi conducător a fost timp de 47 de ani. Născut la Urleta, în comuna Bănești, acolo unde există încă locuinţa sa, Constantin Marin este "Cetăţean de onoare al Câmpinei", titlu pe care l-a primit în februarie 1996.