După cel de-al doilea război mondial, fotbalul câmpinean a continuat la un anumit nivel de performanţă, inclusiv cel din Poiana Câmpina asimilat de cele mai multe ori cu municipiul de care îl desparte doar râul Prahova.

Fotografiile - document, de arhivă, ne arată cum s-a schimbat Câmpina de-a lungul timpului. Și vă prezentăm acum imagini din centrul orașului, din zona intrării pe strada Dreptății, spre Judecătorie. Imagini din anii '30, anii '70 și anul de grație 2018.

Marele pictor Nicolae Grigorescu s-a stabilit la Câmpina în anul 1890. A locuit mai întâi cu chirie, pentru ca mai târziu să cumpere un teren pe care și-a construit propria casă. O casă simplă, din lemn, situată pe locul unde astăzi se află Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu", pe Bulevardul Carol I, la nr. 108. Se spune că terenul a fost cumpărat cu banii câștigați din vânzarea tabloului "Atacul de la Smârdan".

La ultima ședință a Consiliului Local Câmpina, în cadrul "Minutului Centenarului", consilierul Dragomir Enache a vorbit despre un act de patriotism mai puțin cunoscut în zilele noastre. Este vorba despre salvarea bisericii de lemn din Albac, satul natal al lui Horea, biserică pe care administrația austro-ungară dorea să o dărâme și pe care I.C. Brătianu a mutat-o pe ascuns în satul Florica din județul Argeș. (video)

Biserica Catolică din Câmpina este o superbă ctitorie a inginerului german Anton Raky. În anul 1903, Raky a cumpărat din banii săi un teren de 6.500 mp și a elaborat planurile bisericii. Construcția a început în anul 1904 și a durat până în 1906, fiind realizată doar cu meșteri germani. A fost dotată cu mobilier, cu obiecte de cult și trei clopote impresionante, toate costurile fiind suportate de Anton Raky. În aceeași perioadă au fost construite casa parohială și anexele.

O casă superbă, în centrul Câmpinei, chiar pe Bulevardul Carol I, la intersecția cu Aleea Rozelor. O casă care a scăpat, ca prin minune, de demolare în perioada în care a fost reconfigurată zona centrală a urbei, în acea perioadă de sistematizare urbană, cum a fost denumită oficial. Îi spunem de multă vreme "Casa cu lei", dar numele corect este "Vila Dr. Gheorghiu", așa cum i-a spus inclusiv cel care a proiectat-o și construit-o - celebrul arhitect Toma T. Socolescu.

UPDATE - Persoanele rănite au primit asistență medicală la locul accidentului și nu se impune transportarea lor la spital, după cum informează IJP Prahova. Traficul pe DN1 se desfășoară îngreunat pe ambele sensuri. Pentru că, vă reamintim, pe sensul de mers spre Ploiești se află în continuare răsturnată betoniera implicată în accidentul de la ora 18.00, din zona pasajului suprateran de la Câmpina.

Cele trei ceasuri rele dintr-o zi de marţi par să se fi consumat pe DN1, astfel că, după accidentul de la intrarea în Comarnic şi după răsturnarea unei betoniere în apropierea pasajului suprateran de la Câmpina, în urmă cu puţine minute s-a produs un nou accident de circulaţie la Băneşti, pe DN1, chiar în apropierea fostului post de control, pe sensul de mers spre Brașov.

Două mașini au intrat în coliziune pe DN1, la Comarnic, în această seară, în jurul orei 19.00, unul dintre vehicule răsturnându-se pe carosabil. În cele două mașini se aflau în total nouă persoane, șapte adulți și doi copii, potrivit datelor furnizate de ISU Prahova. Patru persoane sunt rănite, printre care și un copil în vârstă de trei ani și jumătate.

UPDATE ora 22.00 - Betoniera a fost ridicată de pe carosabil, traficul se desfășoară normal.
UPDATE ora 18.20 - Circulația a fost reluată pe DN1. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, se circulă pe banda de accelerare din zona pasajului de la Câmpina.

Șoferul unei betoniere a pierdut controlul volanului și vehiculul s-a răsturnat pe DN1, blocând complet sensul de mers spre Ploiești. La locul accidentului se află echipaje de la Poliție și Ambulanță, dar, din fericire, nicio persoană nu este rănită. Zona este asigurată de pompierii militari de la ISU Prahova.

Încă din anii '20, în Câmpina a existat o echipă de fotbal numită Venus, după numele mult mai celebrei echipe din Bucureşti, campioană a României în mai multe ediţii. Venus Câmpina juca partidele de acasă pe un teren care astăzi nu mai există şi despre care puţină lume îşi mai aduce aminte.