Vila Crăciun, cunoscută câmpinenilor ca fosta Casă a Pionierilor, a fost construită la începutul secolului trecut de familia Crăciun, cea care deținea și o faimoasă librărie în centrul orașului. Familia Crăciun a avut trei fete - Irina, Maria și Olimpia. Regina Maria și fiica ei cea mică, Principesa Ileana, veneau des la Câmpina, mai ales în drumul lor spre Castelul Peleș, pentru a-și comanda costume populare la atelierul de cusături al celor trei surori. Principesa Ileana a petrecut chiar mai multe vacanțe la Vila Crăciun din Câmpina. Veneau aici și alte personalități ale vremii: actrița Elvira Godeanu, scriitorii Alexandru Kirițescu și Zaharia Stancu, pictorul Octavian Angheluță și alții.
Prima ediție a Turului Ciclist al României a avut loc în anul 1934, dar înainte de asta, în perioada 1910-1913 a existat "Circuitul Munteniei" (Circuit Wallachia). Era o competiție care se bucura de o mare popularitate și al cărei traseu a inclus, în primii doi ani, și Câmpina. Se pleca de la București, se trecea prin Ploiești, Câmpina, Sinaia, Târgoviște, Câmpulung, Curtea de Argeș și înapoi la București. Acesta a fost traseul inițial, modificat ulterior și extins pentru ca un număr cât mai mare de români să se bucure de această competiție.
Înainte de Parcul Pionierilor, înainte de Parcul cu role și, bineînțeles, cu mult înainte de Parcul Mițu-Chițu de astăzi, pe locul respectiv se afla o vilă maiestuoasă. Era Vila Provinceanu și aparținea unei familii de marcă din Câmpina, de la începutul secolului trecut - familia preotului Constantin Provinceanu. Era preotul Bisericii "Sfinții Voievozi" sau Biserica de la Lac, cum i s-a spus întotdeauna, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Câmpina, atestat documentar de pe la 1476.
Cei peste 200 de elevi ai Școlii Gimnaziale "Învățător Ion Mateescu" din Poiana Câmpina au mers sâmbătă, 22 septembrie, în excursie la Dino Park și Cetatea Râșnov. Copiii au fost însoțiți de cadrele didactice, iar alături de cei mici au mers și părinții, în unele cazuri. Este tradiționala excursie de la începutul anului școlar, organizată de primarul comunei, Alin Moldoveanu.
Bulevardul Elisabeta din Câmpina, aşa cum se numea în perioada interbelică Bulevardul Culturii de astăzi, era nu numai locul preferat de promenadă al câmpinenilor, ci şi locul în care se construiau unele dintre cele mai frumoase case ale oamenilor cu bani ai vremii.
Vila Dumitrescu se afla pe Bulevardul Culturii, aproape de intersecția cu Strada Plevnei (Cotul Donului de mai târziu). A fost construită la începutul secolului al XX-lea și-i aparținea lui Gheorghe Dumitrescu, mulți ani director al societății petrolifere Steaua Română. Pentru frumusețea ei, pentru albul imaculat, i se mai spunea "Casa de zahăr".
Planurile pentru sediul Judecătoriei au fost realizate de celebrul arhitect Toma T. Socolescu în anul 1924. Construcția clădirii s-a desfășurat în perioada 1929-1930, iar activitatea efectivă începe în 1931. S-a numit mai întâi Judecătoria de Pace Mixtă din Plasa Câmpina, apoi Judecătoria Mixtă Câmpina (1948). O perioadă (anii '50-'60) a funcționat sub denumirea Tribunalul Popular al Raionului Câmpina, pentru ca ulterior să revină la denumirea Judecătoria Câmpina, așa cum se numește și astăzi.
Pasajul de la Ceas, din zilele noastre, este - fără îndoială - kilometrul 0 al Câmpinei. De-a lungul acestui serial am prezentat în mai multe episoade diverse instantanee din zona care astăzi este cunoscută sub numele de Pasajul de la Ceas. Imaginea de arhivă din acest episod este ceva mai nouă, nu are decât ceva mai mult de 40 de ani, fiind realizată la sfârşitul anilor '70.
Una dintre ultimele clădiri demolate înainte de 1989 a fost Hanul Palamida, clădirea acea stil bloc, lungă, unică în peisajul arhitectural câmpinean al vremii, situată pe Strada Goleşti, între străzile Hasdeu (fostă Lenin) şi Carol I (fosta 23 August). Clădirea a fost demolată cu puţin timp înainte de sfârşitul anului 1989 şi chiar în toamna aceluiaşi an societatea Neptun a început construcţia unui bloc, finalizat după Revoluţie.
Din fericire, există încă destule fotografii, unele mai vechi, altele mai noi, cu zona centrală a Câmpinei, mai ales a Bulevardului Carol I şi a ceea ce în zilele noastre numim "Pasajul de la Ceas".