Consiliul Local Câmpina va lua în discuţie joi, 30 august, un proiect privind acordarea de burse de excelenţă pentru anul şcolar care începe în curând. Va fi al 9-lea an şcolar consecutiv în care se acordă de la bugetul local aceste burse, iniţiate în 2010 de consilierii Elena Albu şi Marian Dulă.

Pe Strada Hasdeu din Câmpina, în apropierea intersecţiei cu Strada Alexandru Vlahuţă, se află un mic atelier de cizmărie. Funcţionează aici de mai bine de 70 de ani, iar cel care repară încălţările câmpinenilor este nea Puiu Tănase, care apropie 80 de ani şi are o poveste fascinantă. Nu a acceptat un interviu video, nici măcar o fotografie ("m-am ferit toată viaţa de poze şi filmări", ne spune nea Puiu şi i-am respectat dorinţa), dar a acceptat să stăm de vorbă şi să-şi dezvăluie povestea.

În perioada comunistă, cofetăriile - cel puţin în Câmpina - erau destul de triste. Spaţii impersonale, prăjituri cam aceleaşi mereu, cu gust puternic de margarină şi o ofertă destul de sărăcăcioasă. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, dar cel puţin una dintre locaţii s-a păstrat - Cofetăria - Ceainărie de pe strada principală.

Astăzi, 26 august, marele fotbalist român Nicolae Dobrin ar fi împlinit 71 de ani. "Prinţul din Trivale" s-a stins din viaţă acum 11 ani, dar cei mai în vârstă microbişti câmpineni îşi amintesc că l-au văzut jucând pe marele Dobrin chiar pe stadionul "Poiana". Se întâmpla în sezonul 1980-1981, jocul contând pentru Divizia B, echivalentul de astăzi al Ligii a doua.

Prima gară a Câmpinei a fost construită în anul 1879, atunci când a fost dată în folosință calea ferată Ploiești - Predeal. Era situată la câțiva metri mai la nord, unde acum se află un corp administrativ, în vecinătatea turnului de apă. Pe locul actualei gări își avea biroul inginerul Anghel Saligny, pe atunci șeful Serviciului Lucrări Noi din cadrul Direcției Generale a Căilor Ferate Române.

Câmpina a avut întotdeauna frumusețea sa aparte, așa, oraș mic de provincie cum era. În perioada interbelică, cel puțin, Câmpina avea un farmec deosebit, sau poate așa simțim noi astăzi, privind imaginile de altădată.

Lacul Curiacul este un lac natural, cu 10.700 mp luciu de apă, situat într-o zonă frumoasă, dar neglijată mult prea multă vreme. De-a lungul timpului, lacul a trecut prin momente grele, fiind sufocat de gunoaie, fiind poluat cu reziduuri petroliere, ba chiar și cu mizeria din canalizări. Se spune că aici, pe malurile lacului și chiar în apele sale, au fost aduse și cantități mari de moloz de la clădirile demolate în urma cutremurului din 1977. Ecosistemul lacului a avut mult de suferit în timp, Curiacul arătând ani la rând ca o adevărată mlaștină.

Știm cu toții povestea acestui castel unic în patrimoniul cultural românesc prin încărcătura simbolică pe care o poartă fiecare detaliu al construcției. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 125 de ani de când savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu a decis să construiască, la Câmpina, un edificiu în memoria fiicei sale, Iulia, plecată în lumea de dincolo la doar 19 ani. Atunci, în 1893, Hasdeu a desenat primul plan al edificiului, pe care l-a numit "Castelul celor 2 Iulii". Templul închinat fiicei și devenit loc de refugiu pentru tatăl îndurerat este, astăzi, Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu".

În Casa Princiară a lui Dimitrie Barbu Știrbei a funcționat, din 1919, primul liceu din Câmpina, instituție care a purtat numele prințului, după cum am scris într-un episod precedent. La început a fost un liceu mixt, apoi a fost împărțit în liceu de fete și liceu de băieți. În anul 1925, autoritățile locale au decis construirea unei noi clădiri, tot pe terenul donat de Martha de Blome, fiica prințului Știrbei. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul Toma T. Socolescu în 1926, în același an obținându-se și aprobarea de la Ministerul Educației.

După reparaţiile efectuate la cabinetele medicale de pe străzile Tineretului, Calea Doftanei şi Griviţei, în această vară au fost efectuate și s-a făcut recepţia tehnică și la lucrările de reparații de la cabinetele medicale de pe Strada Castanilor. În cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, medicul şi consilierul local Mihaela Petrovici a mulţumit administrației locale pentru aceste lucrări, dar a atras atenţia şi asupra unor disfuncţionalităţi ivite la finalul reparațiilor. În mare parte, problemele legate de calitatea lucrărilor au fost confirmate de viceprimarul Adrian Piţigoi, care a promis că lucrurile se vor rezolva.