În anul 1864, prințul Dimitrie Barbu Știrbei a cumpărat, la Câmpina, mai multe proprietăți printre care și pădurea de la Voila. Aici a construit, în anii 1868-1870, un castel impresionant, în stil eclectic, cu linii ascuțite, ferestre mici și scări interioare înguste, o îmbinare a unor elemente în stilul Renașterii târzii cu forme neoclasice. Castelul de la Voila a supraviețuit trecerii timpului, dar a avut o istorie zbuciumată.

În anii '60, '70, '80, majoritatea întreprinderilor din Câmpina - ca de altfel din întreaga ţară - aveau secţii sportive, aveau echipe de fotbal. În Câmpina, societatea IRA, dispărută între timp, din păcate, a avut echipă de fotbal care a ajuns până la nivelul Diviziei C (Liga a treia, de astăzi).

Cinematograful din Câmpina, denumit mai întâi "23 August", apoi "Central", a fost construit în anul 1959. Pentru multe generații de câmpineni și locuitori ai comunelor vecine, acesta a fost locul unor momente frumoase, locul unor povești frumoase din adolescență și tinerețe. Cinematograful reprezintă o amintire deosebită pentru mulți dintre noi și poate un gând nostalgic de neînțeles pentru generațiile de astăzi.

Mai mulţi cititori, majoritatea conducători auto, ne-au semnalat riscul crescut de accidente rutiere pe care îl prezintă o porţiune din parcarea de pe Strada Republicii din Câmpina. Este un loc pe care îl ştiu toţi câmpinenii, fiind situat în apropiere pieţei şi a mai multor complexe comerciale, un loc unde se produc frecvent tamponări şi unde principala regulă de circulație este... mica înţelegere.

În anul 1974, pe Strada I.H. Rădulescu din Câmpina, la baza dealului Muscel, au fost construite două case solare, din ordinul Elenei Ceaușescu. A fost aleasă Câmpina deoarece era considerată a doua zonă din țară ca număr de zile însorite din an, după Constanța, dar spre deosebire de această localitate, Câmpina era ferită de vânturile puternice care afectau litoralul.

În perioada interbelică, birjele erau taxiurile localității. Cu birja se mergea la gară și... retur, cu birja se mergea prin oraș, iar prețurile pe care pasagerii le plăteau birjarilor erau stabilite prin Ordonanță a Consiliului Comunal Câmpina. O cursă până la gară sau o cursă de jumătate de oră prin oraș costa 50 de lei. O oră în oraș în zi de lucru costa 80 de lei, iar o oră cu birja, în zi de sărbătoare, costa 100 lei. (facsimil)

După cel de-al doilea război mondial, fotbalul câmpinean a continuat la un anumit nivel de performanţă, inclusiv cel din Poiana Câmpina asimilat de cele mai multe ori cu municipiul de care îl desparte doar râul Prahova.

Fotografiile - document, de arhivă, ne arată cum s-a schimbat Câmpina de-a lungul timpului. Și vă prezentăm acum imagini din centrul orașului, din zona intrării pe strada Dreptății, spre Judecătorie. Imagini din anii '30, anii '70 și anul de grație 2018.

Marele pictor Nicolae Grigorescu s-a stabilit la Câmpina în anul 1890. A locuit mai întâi cu chirie, pentru ca mai târziu să cumpere un teren pe care și-a construit propria casă. O casă simplă, din lemn, situată pe locul unde astăzi se află Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu", pe Bulevardul Carol I, la nr. 108. Se spune că terenul a fost cumpărat cu banii câștigați din vânzarea tabloului "Atacul de la Smârdan".

La ultima ședință a Consiliului Local Câmpina, în cadrul "Minutului Centenarului", consilierul Dragomir Enache a vorbit despre un act de patriotism mai puțin cunoscut în zilele noastre. Este vorba despre salvarea bisericii de lemn din Albac, satul natal al lui Horea, biserică pe care administrația austro-ungară dorea să o dărâme și pe care I.C. Brătianu a mutat-o pe ascuns în satul Florica din județul Argeș. (video)