Cândva i se spunea "strada de pe mal" pentru că, în cea mai mare parte, era situată pe versantul vestic al terasei Câmpina. Apoi i s-a spus Bulevardul Elisabeta. Astăzi este Bulevardul Culturii. Întotdeauna, un loc drag câmpinenilor. Cele mai importante amenajări ale bulevardului au fost realizate în perioada interbelică, în perioada în care primar al orașului era Victor Rădulescu.

În această dimineață, pompierii militari de la ISU Prahova au intervenit cu două autospeciale cu apă și spumă pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casă particulară din comuna Provița de Sus, sat Plaiu.

Pe Bulevardul Elisabeta din Câmpina (Bulevardul Culturii de azi), pe la 1840, în zona cunoscută ca fiind "pe mal", se aflau mai multe case boierești, printre care și cea a familiei Lahovary - Manolache Emanoil Lahovary și Olimpia Lahovary, născută Arsache. Olimpia era fiica doctorului Apostol Arsache, un important lider conservator din primii ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza, prim-ministru al Principatelor Unite în 1862. 

Casa prințului Dimitrie Barbu Știrbey a fost construită în anul 1872. Un imobil frumos, elegant, situat pe strada Știrbey Vodă, colț cu I.C Brătianu, fosta Calea Telegii, adică la intersecția Republicii cu Calea Doftanei de astăzi. Un imobil care a rezistat până în zilele noastre, fiind demolat în 2002-2003, când s-a construit sala de sport a Colegiului Național "Nicolae Grigorescu".

Accidentul s-a produs la km 92+300m al drumului național, în apropiere de Casa Bucur. În microbuz se aflau doi adulți și șapte copii de la secția de judo a Clubului Sportiv Municipal Ploiești. Din fericire, nu a fost nimeni rănit, existând doar pagube materiale, potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Județean de Ambulanță Prahova.

Pe Bulevardul Carol I, în zona centrală de ieri și de astăzi, în anii '50-'60 se afla un magazin cunoscut de toată lumea - Magazinul Agneta. Era într-o clădire impunătoare, cu o arhitectură în stil neoclasic. Un magazin cu produse aduse din țările calde, cum se spunea odinioară - măsline, lămâi, mirodenii.

Melodia reprezintă un mesaj pentru românii de pretutindeni și este un cover după cântecul cu același nume al lui Jean Moscopol, celebrul cântăreț din perioada interbelică, plecat din România în 1945 din cauza comuniștilor și decedat în exil. "Acolo azi e toamnă rece și plâng toți frații în țara mea/Sunt lacrimi care n-au să sece cât timp vor fi păgâni în ea/Dar va veni o primăvară cum a venit și în trecut/Și-am să mă-ntorc acolo iară/În țara-n care m-am născut."

Sala Monovici a fost cel mai vechi cinematograf din Câmpina. A fost construită după primul război mondial și aparținea familiei Monovici. Era situată pe Bulevardul Elisabeta, actualul Culturii, la intersecția cu Strada Plevnei. Era o sală cu 300 locuri la parter, cu balcon și câteva loje. Pe scenă era montat un ecran mare pe care erau proiectate filmele, dar aici, pe scena de la Sala Monovici, au avut loc numeroase spectacole de teatru.

Mihai Albu a fost un om bun, dedicat profesiei sale, pasionat de aviație, încântat de călătorii. A făcut parte din vechea gardă a liberalilor câmpineni, dar s-a retras ușor, ușor din politică, de aproape opt ani și nu a regretat asta. Avea un extraordinar simț al umorului, dar unul rasat, cum doar oamenii inteligenți îl au. Orice discuție cu el era o încântare, o bucurie. Un om calm, cald și calculat, un om citit și foarte corect. Marți a plecat dintre noi pentru totdeauna, după o suferință grea. Familia îi anunță pe colegi și prieteni că joi va fi condus pe ultimul drum. 

La inițiativa profesoarei Lucreția Ciobanu și cu sprijinul societății "Steaua Română", la Câmpina a fost înființat, în anul 1923, Liceul de fete "Iulia Hasdeu". La început avea trei clase și 114 eleve și a funcționat în localul Școlii Primare de Băieți nr. 1 Câmpina. În 1931 s-a mutat în sediul propriu, de la intersecția străzii Griviței cu strada Mărășești. Clădirea era mult mai mică, abia se finalizase aripa dinspre strada Mărășești, iar în 1934 a fost construită aripa dinspre Griviței.