Opt ani încă mai vin fonduri europene. Ce facem după 2027?

- Editorial -

Toți primarii din România, aproape fără excepție, mizează pe fondurile europene pentru realizarea unor investiții în următorii ani. Un lucru foarte bun, de altfel. Le dorim tuturor localităților, inclusiv Câmpinei, să câștige cât mai multe proiecte cu fonduri europene și să aibă banii necesari cofinanțărilor de la bugetele locale. Următorii opt ani sunt importanți pentru România, pentru administrațiile publice, pentru localități, deoarece 2021-2027 este ultimul ciclu de finanțare europeană. Dar ce se va întâmpla după 2027? Se gândește cineva, oare? Are cineva vreun plan, vreo strategie, vreo soluție?

Din păcate, nu am auzit pe nimeni să vorbească în România despre acest lucru. Cei care ar trebui s-o facă sunt probabil prea preocupați de ceea ce se întâmplă azi, mâine, în actualul mandat, poate și în următorul. Și, totuși, ce ar urma după 2027? Pe termen lung gândește cineva? Probabil că un an, poate doi, maxim trei se va merge din inerție în implementarea proiectelor cu fonduri europene obținute mai aproape de finalul perioadei. Dar apoi? 
Apoi, cel mai probabil, va fi un mare gol în privința investițiilor. Cum cea mai mare parte a unui buget local se duce pe funcționare și salarii, cine și ce investiții să mai facă? De unde fonduri? Multe localități poate nu vor avea bani nici pentru întreținerea a ceea ce vor construi din fondurile europene, darămite să mai realizeze ceva și cu bani de la bugetul local! Lucru valabil și în cazul obiectivelor construite prin CNI. Ca simple exemple, gândiți-vă că sunt multe localități atât din mediul urban, cât și din mediul rural, care s-au bucurat că au o sală de sport, poate un bazin de înot sau chiar un stadion, dar care deja au dificultăți enorme în a asigura funcționarea lor. Amintiți-vă numai milioanele de lei cheltuite în fiecare an de administrația câmpineană pentru funcționarea bazinului didactic de înot. Multe dintre investițiile de acest tip au fost proiecte populiste, electorale, au adus voturi, poate chiar mandate, dar întreținerea lor este o adevărată piatră de moară de gâtul firav al bugetelor locale. Nici nu poți pur și simplu să închizi aceste baze, ar fi și mai rușinos, deci ar trebui să le faci să producă, pentru ca măcar parțial să se autofinanțeze.
Poate că așa ar trebui gândite astăzi proiectele pentru care se dorește bani europeni sau de la bugetul de stat - investiții prin care să se reducă unele cheltuieli și investiții care să asigure o creștere a veniturilor la bugetul local. Investiții care să producă, nu doar să consume.
Nu suntem noi în măsură să oferim noi soluții, dar putem atrage atenția asupra acestei probleme. Pentru că înțelepciunea populară spune ”să-ți faci iarna car și vara sanie”, poate ar trebui aplicat acest principiu și găsit încă de pe acum un mecanism care să aducă bani la bugetul local. Sigur, nu este o misiune facilă, dar poate asta va face diferența între cum vor evolua localitățile României după anul 2027.

• 06.06.2021 02:12 Madalin Focsa Mi se pare de departe cel mai valoros articol pe care l-am citit aici vreodata. Ma bucur ca mai sunt voci care sunt constiente ca dezvoltarea durabila inseamna sa gandim pe termen lung. Eu chiar as defini dezvoltarea durabila ca fiind numai aceea planificata cu gandul la nevoile celor care se vor naste DUPA ce vor muri ultimii dintre cei care se nasc acum. Ar trebui promovat mai mult acest editorial. Am totusi o rezerva: nu gasesc absolut nicaieri pe internet informatia ca ''2021-2027 este ultimul ciclu de finanțare europeană'' - de unde ati scos-o ?