Zona centrală a Câmpinei era în perioada interbelică foarte pitorească, ilustrând perfect imaginea unui târg de provincie. Am prezentat în mai multe rânduri imagini de colecţie de pe Bulevardul Carol I, artera principală a Câmpinei, care purta numele primului rege al României, aşa cum se întâmplă şi în prezent, după ce în perioada comunistă s-a numit 23 August.

Zona centrală a Câmpinei, mai exact km 0 de pe Bulevardul Carol I, a fost şi în perioada interbelică şi în zilele noastre, până mai deunăzi, locul preferat pentru sărbători. Şi pentru că în aceste zile are loc o nouă ediţie a "Serbărilor Toamnei", am dorit să punem faţă în faţă două imagini despărţite de aproape 100 de ani, cu momente de sărbătoare de ieri şi de azi.

O amplă acțiune de curățenie și igienizare s-a desfășurat sâmbătă, 15 septembrie, în comuna Poiana Câmpina, în cadrul campaniei "Let's do it, România!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în țara noastră. Poiana Câmpina a fost unul dintre cele 41 de puncte de înregistrare din Prahova, unde toți cei interesați puteau veni pentru a se alătura campaniei de curățenie.

Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.

Câmpina a avut o comunitate puternică de evrei, ceea ce a determinat la un moment dat chiar construirea unei sinagogi. La fel ca orice comunitate, evreii au contribuit din plin la efortul de război al României, iar în Cimitirul Eroilor de pe Strada Bobâlna există chiar o parcelă a eroilor evrei. Aici sunt înmormântaţi şase evrei căzuţi la datorie în primul război mondial.

La intersecția Bulevardului Carol I cu Strada Oituz se află un parc de distracții, un loc de joacă pentru copii, care astăzi este cunoscut sub denumirea "Mițu-Chițu". Dar pentru mulți câmpineni, acest parc înseamnă amintiri frumoase din vremea în care se numea Parcul Pionierilor și mai târziu Parcul cu role.

Pe Câmpinița, în apropierea casei lui Nicolae Grigorescu și la doi pași de Vila Crăciun (Casa Pionierilor de mai târziu) se afla un imobil somptuos, o vilă deosebită în care locuia inginerul Sava, unul dintre directorii Rafinăriei din perioada interbelică, împreună cu familia. Aici în această casă, la invitația proprietarului, marele George Enescu a cântat de mai multe ori, acompaniat la pian chiar de doamna Sava. Erau vremuri înfloritoare pentru Câmpina din toate punctele de vedere.

Bunicul pe linie maternă al istoricului Negu Djuvara a fost un respectat boier din zona noastră, Petre Grădișteanu, înrudit cu mari familii ale istoriei - Mușatinii și Cantacuzinii. Fiica acestuia, Tinca Grădișteanu, a fost mama lui Neagu Djuvara, reputatul istoric și diplomat, dispărut dintre noi în ianuarie 2018, la aproape 102 ani. În copilărie, Neagu Djuvara își petrecea vacanțele la Câmpina, în casa de pe Aleea Scărișoara, înconjurată de șase hectare de grădină, după cum a scris Neagu Djuvara în "Memoriile" sale.

Luni după-amiază, la Școala Postliceală "Louis Pasteur" din municipiul Câmpina a avut loc festivitatea de deschidere a noului an școlar. Aproximativ 250 de cursanți au intrat în noul an de învățământ la cele două specializări - asistent medical de medicină generală și asistent farmacie. În centrul atenției au fost, bineînțeles, bobocii, dar probabil că emoțiile cele mai mari le-au avut elevii din anii II și III, care au fost premiați pentru rezultalele obținute în anul școlar trecut. (video)

I se spunea "alimentara de la linie" pentru că se afla la doi pași de liniile de cale ferată pe care circulau trenurile ce aduceau materie primă la rafinărie și plecau încărcate cu produsele rafinate. Era situată la intersecția Bulevardului Carol I (strada 23 August, cum s-a numit în perioada comunistă) cu Frații Golești. Unii câmpineni își amintesc și de alte denumiri ale micuței alimentare - "la Buzățoiu" sau la "aprozarul lui Gheorghe".