Stoica Teodorescu a fost un dascăl cu un talent pedagogic desăvârșit și un valoros istoric. Este autorul primei monografii a orașului nostru, în anul 1924. Chiar dacă a locuit și profesat destul de puțin timp în Câmpina, Stoica Teodorescu și-a legat numele pentru totdeauna de orașul nostru, fiind de multe ori pe nedrept ignorat ori de câte ori se face referire la istoria Câmpinei. 

În vara acestui an, în luna august, vă prezentam situația incredibilă a unei ferme din satul Urleta, comuna Bănești, localitate aflată la doi pași de municipiul Câmpina. O mizerie de nedescris, un miros insuportabil, un "peisaj" de care localnicii și autoritățile efectiv s-au săturat, dar nu au suficiente pârghii legale pentru a rezolva problema. După mizeria de nedescris de la ferma de pe Strada Oncești, a mai apărut un scandal, o familie din Urleta reclamând că grădina i-a fost ocupată abuziv de animalele lui Liviu Mihalache, proprietarul fermei amintite.

În luna octombrie a fiecărui an, în mod tradițional, în organizarea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin intermediul agenției locale, are loc Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, o acțiune menită să le faciliteze absolvenților o întâlnire directă cu angajatorii care au locuri de muncă disponibile pentru ei. Din păcate, la o ofertă destul de bogată, cererea a fost foarte redusă. Ca și anul trecut, am constatat un dezinteres din partea absolvenților, mulți dintre ei venind la Bursă doar de teama că nu le va fi vizat carnetul de șomaj.

Câmpina se mândrea, în perioada interbelică și chiar și în anii de până la cutremurul din 1977, cu o serie de clădiri frumoase situate pe bulevardul central, magazine simbol, cele mai multe fiind cunoscute după activitatea prestată și după numele proprietarului. 

Câmpina s-a mândrit multă vreme cu statutul de oraș cu cel mai mare număr de intelectuali raportat la mia de locuitori. Nu știe nimeni cât de actuală mai este această statistică, dar toată lumea cunoaște și recunoaște că în Câmpina au fost și încă mai sunt dascăli de mare valoare. Unul dintre aceștia este profesorul Ion Bălu.

Este unanim recunoscut faptul că dezvoltarea Câmpinei este strâns legată de exploatarea petrolului, iar deschiderea Rafinăriei "Steaua Română", prima rafinărie din țară, a însemnat un adevărat "boom" economic și social, o revoluție industrială pentru Câmpina și împrejurimi.

Cele mai multe dintre personalitățile românești pe care le vom evoca în acest serial nu sunt născute în Câmpina, dar s-au legat de urbea noastră în diverse împrejurări. Totuși, există și personalități care au copilărit aici, în Câmpina și care au revenit mereu cu drag acasă. Este cazul marelui actor Eusebiu Ștefănescu.

Câmpina a avut dintotdeauna o zonă rezidențială, acolo unde oamenii cu posibilități financiare peste medie își construiau case. Ieri era zona Bulevardului Elisabeta (actualmente Bulevardul Culturii), astăzi este zona Câmpinița - Muscel. Dar cu toate acestea, în perioada interbelică, chiar pe strada principală, Carol I, se afla o vilă impozantă, care atrăgea atenția tuturor - casa avocatului Costică Dușescu, un avocat de succes din acea perioadă.

Boierul Dumitru Hernia s-a stabilit la Câmpina în anul 1880 și, în ciuda perioadei scurte în care a trăit aici, el trecând în neființă în anul 1885, și-a lăsat o puternică amprentă asupra zonei. A fost înmormântat într-o capelă în stil baroc, un veritabil monument de artă, aflată astăzi în ruină.

Școala lui Scripcă era cunoscută astfel după numele directorului său, Anastasie Scripcă, un dascăl de mare valoare al Câmpinei. Născut pe 27 aprilie 1869, Scripcă a intrat în învățământ pe 1 mai 1892 și avea să fie director al Școlii nr. 1 de Băieți Câmpina între anii 1905-1906 și 1919-1934, până s-a pensionat.